3 definitzii pentru discompus
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
*descompún pús a púne v. tr. (d. compun dupa fr. décomposer). Separ desfac in elementele luĭ ceĭa ce era compus: a descompune apa. Corup stric alterez: caldura descompune carnea. SHi dis.
*descompús a adj. Alterat: fatza descompusa. SHi dis.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
* discompún V. descompun.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Intrare: discompus
discompus participiu
| participiu (PT4) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||