7 definitzii pentru dirmea
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
dirmeá sf [At: (a. 1740) IORGA S. D. XXI 242 / V: (irg) digr~ (inv) degher~ degrem~ deir~ (reg) denteá der~ dermíe durmeá grim~ / Pl: ~ele / E: tc dürmë] (Irg) Basma.
DIRMEÁ dirmele s. f. Broboada (alba). Tc. d(ev)erme.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
dirmea f. broboada peste tot alba a tzarancelor. [Turc. DÜRMÈ invelitoare].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
dirmeá V. dermea.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
dermeá shi dirmeá (sud) grimeá (est) digrimeá (Mold. sud) shi durmeá (est) f. pl. ele shi dermíe (est) f. (turc. dürmé shi davürmé indoitura invalitoare valatuc sul d. devirmek shi dürmek a’ndoi a’nfashura). Tulpan pinza alba (rar colorata) triangulara (est) orĭ indoita in doŭa (sud) shi decĭ tot triangulara cu care se’mbrobodesc femeile: de pe frunte i zburase grimeaŭa. (CL. 1910 5 315) o zdreantza de dirmea (VR 1916 13 163). Pe la 1792 (deirmea) sul de pinza colcovan. V. casinca.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
dirmeá (dirméle) s. f. Basma alba. Var. dermea. Tc. dürme (SHeineanu II 157).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
dirmeá dirméle s.f. (inv.) broboada tzaraneasca alba.
- sursa: DAR (2002)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv feminin (F151) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
dirmea, dirmelesubstantiv feminin
- 1. Broboada (alba). DLRMsinonime: broboada
etimologie:
- d(ev)erme DLRM