4 definitzii pentru diplau
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
diplắu sn vz depleu
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
diplau adj. Cirn turtit. Mag. gyeplö (Gáldi Dict. 124). In Trans. rar.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
diplắu dipleie diplaua (dáplau depleu) s.n. (reg.) Parte a hamului alcatuita din curele sau franghii cu care se conduc caii; hatzuri. Termen atestat doar in nordul tzarii (ALR 1956: 293). Din magh. gyplő „hatz” (Galdi cf. DER).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adaugata de raduborza
- actziuni
diplắu dipleie diplaua (dáplau) s.n. Parte a hamului alcatuita din curele sau franghii cu care se conduc caii; hatzuri. Termen atestat doar in nordul tzarii (ALR 1956: 293). Din magh. gyplő „hatz”.
- sursa: DRAM (2011)
- adaugata de raduborza
- actziuni
Intrare: diplau
diplau substantiv neutru
| substantiv neutru (N46-eie) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)