3 definitzii pentru dicasteriu
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
dicastériu sn vz dicasterie
DICASTÉRIU s.n. v. dicaster.
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
dicastériu dicasterii s. n. 1. Nume dat fiecareia dintre cele zece sectziuni ale tribunalului heliashtilor din vechea Atena. 2. (Inv.) Tribunal bisericesc care judeca procesele de divortz. ♦ Fig. Tribunal instantza de judecata. [Var.: dicastér dicastérion s. n.] Din fr. dicastère gr. dikastirion.
- sursa: D.Religios (1994)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Intrare: dicasteriu
dicasteriu substantiv neutru
substantiv neutru (N53) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)