3 definiții pentru dicasteriu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
dicastériu sn vz dicasterie
DICASTÉRIU s.n. v. dicaster.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
dicastériu, dicasterii s. n. 1. Nume dat fiecăreia dintre cele zece secțiuni ale tribunalului heliaștilor din vechea Atenă. 2. (Înv.) Tribunal bisericesc care judeca procesele de divorț. ♦ Fig. Tribunal, instanță de judecată. [Var.: dicastér, dicastérion s. n.] – Din fr. dicastère, gr. dikastirion.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: dicasteriu
dicasteriu substantiv neutru
substantiv neutru (N53) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)