2 definiții pentru dezîntoarce
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
dezîntoárce vr [At: (a. 1882), ap. TDRG / Pzi: ~tórc / E: dez- + întoarce] (Îvr) A reveni la poziția inițială.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dezîntoárce vb. (ind. prez. 1 dezîntorc)
- sursa: DMLR (1981)
- adăugată de gall
- acțiuni
Intrare: dezîntoarce
| verb (V654) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)