despuiere sf [At: BIBLIA (1688) 7¹/1 / V: ~poiare ~poie~ ~iare dispoiare dispoie~ / Pl: ~ri / E: despuia] 1 (Inv) Jupuire de piele Si: despuiat¹ (1). 2 (Trs) Desprindere a blanii jupuite de pe piele Si: despuiat¹ (2). 3 (Inv) Coshcovire a tencuielii Si: despuiat¹ (3). 4 Dezbracare pana la piele Si: despuiat¹ (4). 5 Ramanere intro tzinuta vestimentara excesiv de sumara Si: despuiat¹ (5). 6 (Pex) Dezbracare. 7 (Pan) Scoatere a cojii unor fructe legume etc. Si: despuiat¹ (7). 8 (Ban; if ~poi~) Desprindere a boabelor de pe cocean Si: despuiat¹ (8). 9 (Reg; if ~poi~) Curatzare a foilor de pe shtiulete Si: despuiat¹ (9). 10 (Pan) Cadere a frunzelor Si: despuiat¹ (10). 11 (Pan) Disparitzie a vegetatziei Si: despuiat¹ (11). 12 (Pan) Defrishare. 1314 Insushire prin mijloace necinstite a (tot) ceea ce are mai de pretz cineva Si: despuiat¹ (1314). 15 Privare in mod nedrept de catre asupritor a celui asuprit de anumite bunuri Si: despuiat¹ (15). 16 Depopulare. 17 Privare de un drept un bun etc. de care cineva se bucurase mai inainte Si: despuiat¹ (17). 18 Extragere a tot ceea ce prezinta interes in vederea unei cercetari analize etc. 19 (Ie) ~ea scrutinului Scoatere din urna shi numarare a tuturor voturilor obtzinute de candidatzi intro alegere. 20 (Ivr; ccr) Ramashitze pamanteshti.

DESPUIÉRE despuieri s. f. (Neobishnuit la pl.) Actziunea de a (se) despuia. 1. Pradare jefuire. (Atestat in forma despoiere) Ispitele sint... despoierea shi mishalia minciuna shi lacomia zgircenia shi impilarea domnilor shi a boierilor. RUSSO O. 41. ♦ (Concretizat la pl. neobishnuit) Prada de razboi. (Cu pronuntzare regionala) Mai incolo pe ziduri stau rinduite peste un zablau (= patura) vargat arme de tot felul coifuri zale de fier tuiuri iatagane trunchiete shi dispuieri luate de pe la dushmanii invinshi. ODOBESCU S. A. 85. 2. Dezbracare (pina la piele). 3. Extragere amanuntzita (dintro carte un dosar un document un manuscris) a tot ce prezinta interes pentru o anumita chestiune. 4. (In expr.) Despuierea scrutinului = deschiderea urnelor shi numararea voturilor. Consiliile electorale ale circumscriptziilor shi ale birourilor de vot au procedat la despuierea scrutinului. SCINTEIA 1947 nr. 747. Varianta: despoiére (VLAHUTZA O. A. 222) s. f.

despuiere f. 1. actziune de a despuia; 2. pl. ramashitze: muritoarele despuieri ale Domnitzei OD. [Sensul 2 dupa fr. dépouilles].

despoiare sf vz despuiere

despoiere sf vz despuiere

despuiare sf vz despuiere

despuiére s. f. g.d. art. despuiérii; pl. despuiéri

despuiére s. f. (sil. puie) g.d. art. despuiérii; pl. despuiéri

despoiu poaie 3 poiam 1 imp. poiere inf. s.

DESPUIÉRE s. 1. v. dezbracare. 2. v. excerptare.

DESPUIÉRE s. v. asuprire defoliatzie defoliere deposedare desfrunzire exploatare impilare jefuire napastuire opresiune oprimare persecutare persecutzie pradare prigoana prigonire urgisire.

DESPUIERE s. 1. dezbracare dezgolire (pop.) golire (~ cuiva la baie.) 2. excerptare. (~ a unor texte.)

despuiere s. v. ASUPRIRE. DEFOLIATZIE. DEFOLIERE. DEPOSEDARE. DESFRUNZIRE. EXPLOATARE. IMPILARE. JEFUIRE. NAPASTUIRE. OPRESIUNE. OPRIMARE. PERSECUTARE. PERSECUTZIE. PRADARE. PRIGOANA. PRIGONIRE. URGISIRE.