optziuni
  • info

10 definitzii pentru desfira

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DESFIRÁ desfír vb. I. Refl. (Rar; despre fire infashurate p. ext. despre obiectul care sunt infashurate aceste fire) A se desfashura (1). Lat. disfilare.

DESFIRÁ desfír vb. I. Refl. (Rar; despre fire infashurate p. ext. despre obiectul care sunt infashurate aceste fire) A se desfashura (1). Lat. disfilare.

desfirá [At: LM / V: (ivr) dis~ / Pzi: desfír / E: ml disfilare] 1 vt (Ivr; c.i. tzesaturi sau grupuri de fire) A desface fir cu fir Si: a destrama. 2 vr (Ivr; if disfira) A se ramifica. 34 vtr (D. fire infashurate sau pex d. obiecte care acestea sunt infashurate) A (se) desfashura. 5 vt (Inv) A deosebi. 6 vt A lamuri. 7 vt (Pex) A trage.

DESFIRÁ desfír vb. I. Refl. (Rar despre fire infashurate; p. ext. despre obiectul care sint infashurate) A se desface din infashurare a se desfashura. Scapi fusul jos; nimic nu zici Cind fusul se desfira. COSHBUC P. I 192.

A DESFIRÁ desfír tranz. rar A face sa se desfire. /<lat. desfilare

A SE DESFIRÁ pers. 3 se desfíra intranz. rar (despre obiecte din fire) A se desface fir de fir. /<lat. desfilare

desfír a á v. tr. (d. fir k shi infir prefir rasfir). Desprind scot trag: desfiram invatzaminte din aceasta intimplare (Neam. Rom. 6 518). V refl. Ma risipesc dispar: k visul sa desfira (Dos.).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

!desfirá (a se ~) (rar) vb. refl. ind. prez. 3 se desfíra

desfirá vb. ind. prez. 3 sg. desfíra

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DESFIRÁ vb. v. desface desfashura destrama deshira.

desfira vb. v. DESFACE. DESFASHURA. DESTRAMA. DESHIRA.

Intrare: desfira
verb (V1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desfira
  • desfirare
  • desfirat
  • desfiratu‑
  • desfirand
  • desfirandu‑
 singular plural
  • desfira
  • desfiratzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • desfir
 (sa)
  • desfir
  • desfiram
  • desfirai
  • desfirasem
a II-a (tu)
  • desfiri
 (sa)
  • desfiri
  • desfirai
  • desfirashi
  • desfiraseshi
a III-a (el, ea)
  • desfira
 (sa)
  • desfire
  • desfira
  • desfira
  • desfirase
plural I (noi)
  • desfiram
 (sa)
  • desfiram
  • desfiram
  • desfiraram
  • desfiraseram
  • desfirasem
a II-a (voi)
  • desfiratzi
 (sa)
  • desfiratzi
  • desfiratzi
  • desfiraratzi
  • desfiraseratzi
  • desfirasetzi
a III-a (ei, ele)
  • desfira
 (sa)
  • desfire
  • desfirau
  • desfirara
  • desfirasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

desfira, desfirverb

  • 1. rar (Despre fire infashurate prin extensiune despre obiectul care sunt infashurate aceste fire) A se desfashura. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: desface desfashura destrama deshira
    • format_quote Scapi fusul jos; nimic nu zici Cind fusul se desfira. COSHBUC P. I 192. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.