dexonline

4 definiții pentru descăiera

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

descăiera [At: LB / Pzi: ~caier / E: des- + [în]căiera] 1-2 vtr (Îvr) A (se) separa dintr-o încăierare Si: (Mun) descăibăra. 3 vr (Fig) A scăpa de cineva incomod Si: a (se) descotorosi. 4 vt (Reg) A desface un lucru încâlcit.

descáĭer, a -căĭerá, v. tr. (d. caĭer). Despart pe ceĭ ce s’aŭ încăĭerat la bătaĭe. V. refl. Mă despart, mă desprind din luptă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

descăierá (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 descáieră

descăierá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. descáieră

Intrare: descăiera

descăiera verb grupa I conjugarea I

verb (V19) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) descăiera	descăierare	descăierat descăieratu‑	descăierând descăierându‑	singular	plural
		(a) descăiera	descăierare	descăierat descăieratu‑	descăierând descăierându‑	descaieră	descăierați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	descaier	(să) descaier	descăieram	descăierai	descăierasem
	a II-a (tu)	descaieri	(să) descaieri	descăierai	descăierași	descăieraseși
	a III-a (el, ea)	descaieră	(să) descaiere	descăiera	descăieră	descăierase
plural	I (noi)	descăierăm	(să) descăierăm	descăieram	descăierarăm	descăieraserăm descăierasem
	a II-a (voi)	descăierați	(să) descăierați	descăierați	descăierarăți	descăieraserăți descăieraseți
	a III-a (ei, ele)	descaieră	(să) descaiere	descăierau	descăierară	descăieraseră

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)