DESCÍNDE descínd vb. III. Intranz. 1. Ashi avea originea a se trage din cineva. 2. A se da jos a cobori. 3. A ajunge (shi a se opri) intrun loc; a fi cazat (la un hotel la o gazda). 4. (Despre organele fortzei publice) A se deplasa a sosi la fatza locului in vederea unei investigatzii sau a unei perchezitzii. [Perf. s. descinsei part. descins] Din lat. descendere fr. descendre.

descinde vi [At: HELIADE O. I 340 / Pzi: descind / E: fr descendre lat descendere] 1 A se deplasa dintrun punct superior intrun punct cu altitudine inferioara. 2 (D. pasari) A se deplasa din cer spre pamant sau spre linia orizontului Si: a cobori. 3 (Fig) A se injosi. 4 (D. sunete) A descreshte in intensitate. 56 A sosi shi a se opri intrun loc (shi a ramane acolo pentru un timp). 7 A se stabili cu fortza pe un teritoriu Cf a coloniza a cuceri. 8 A se trage dintro anumita familie. 9 Ashi avea originea dintrun anumit loc. 10 A proveni din anumitzi inaintashi. 11 (Pex) A fi continuatorul operei sau doctrinei unei persoane sau unui curent filozofic literar cultural preluand ideile acestuia. 12 (D. organele fortzei publice) A se deplasa la fatza locului in vederea unei investigatzii sau unei perchezitzii.

DESCÍNDE descínd vb. III. Intranz. 1. Ashi avea originea a se trage din cineva. 2. A se da jos a cobori. 3. A ajunge (shi a se opri) intrun loc; a trage (la un hotel la o gazda). 4. (Despre organele fortzei publice) A se deplasa a sosi la fatza locului in vederea unei investigatzii sau a unei perchezitzii. [Perf. s. descinséi part. descíns] Din lat. descendere fr. descendre.

DESCÍNDE descínd vb. III. Intranz. 1. A se trage din cineva ashi avea originea. 2. A cobori a se da jos. Ceata de amici... descinse din automobil shi il urma. C. PETRESCU C. V. 59. 3. A ajunge (shi a se opri) intrun loc; a trage (la un hotel la o gazda). Tustrei au descins ocolind pe peron la biroul unde i ashtepta Vartolomeu Diaconu. C. PETRESCU A. 312. Forme gramaticale: perf. s. descinsei part. descins.

DESCÍNDE vb. III. intr. 1. A se trage din cineva a avea o anumita descendentza. 2. A cobori a se da jos. 3. A se opri pentru un anumit timp undeva. 4. (Despre organele fortzei publice) A se deplasa la fatza locului pentru a face o investigatzie. [P.i. descínd perf. s. insei part. ins. / < lat. descendere cf. fr. descendre].

DESCÍNDE vb. intr. 1. ashi avea originea a se trage din... 2. a cobori. 3. a se opri pentru un anumit timp undeva. 4. (despre organele fortzei publice) a se deplasa la fatza locului pentru a face o investigatzie. (< lat. descendere fr. descendre)

A DESCÍNDE descínd intranz. 1) A avea descendentza; a se trage. 2) A se da jos. 3) (despre drumetzi calatori etc.) A se opri pentru odihna; a poposi. 4) (despre organele in drept) A se deplasa la fatza locului pentru a cerceta sau pentru a perchezitziona. /<lat. descendere fr. descendre

descinde v. a (se) cobori.

*descínd cíns a cínde v. intr. (d. lat. descéndere d. scándere a se suĭ. V. scara ascensor). Ma daŭ jos ma scobor (de pe cal de pe munte din pod din tren din corabie). Trag in gazda min (conj. II). Ma intind pina jos: padurea descinde pina in vale. Ma las maĭ jos (vorbind de coloana de mercur din barometru): barometru descinde (adica: mercuru din el). Scobor tonu: a descinde cu un ton. Ma trag ma deriv: Romaniĭ descind din Romanĭ. Politzia a descins in culcushu hotzilor a patruns in culcushu lor. A descinde in mormint a muri. V. deshtind.

descínde (a ~) (a proveni a cobori) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. descínd 1 pl. descíndem; conj. prez. 3 sa descínda; ger. descinzand; part. descíns

descínde (ashi avea originea a cobori) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. descínd 1 pl. descíndem; perf. s. 1 sg. descinséi 1 pl. descínseram; conj. prez. 3 sg. shi pl. descínda; ger. descinzand; part. descíns

descinde (pr. sci)

descind cinda 3 conj.

DESCÍNDE vb. 1. v. cobori. 2. a cobori a proveni a se trage. (~ din os de domn.)

DESCINDE vb. 1. a (se) cobori a (se) scobori (inv.) a (se) deshtinde. (~ din trasura.) 2. a cobori a proveni a se trage. (~ din os de domn.)