3 definiții pentru denegatoriu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
denegatoriu, ~ie a [At: DN3 / Pl: ~ii / E: fr dénégatoire] (Rar) Care are caracter de denegație.
DENEGATÓRIU, -IE adj. Care are caracter de denegație. [Pron. -riu. / < fr. dénégatoire].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DENEGATÓRIU, -IE adj. cu caracter de denegație. (< fr. dénégatoire)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: denegatoriu
denegatoriu adjectiv
adjectiv (A109) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)