deluviu sn [At: DEX / Pl: ~i / E: lat diluvium] Material sedimentar provenit din alterarea shi dezagregarea rocilor aflat in curs de scurgere sub influentza shuvoaielor de apa pe pantele diferitzilor versantzi.

DELÚVIU s.n. (Geol.) Material sedimentar detritic provenit din alterarea shi degradarea rocilor transportat de apele de shiroire. [Pron. viu. / cf. lat. diluvium it. diluvio].

DELÚVIU s. n. material detritic provenit din alterarea shi degradarea rocilor transportat de apele de shiroire. (< lat. diluvium)

DELÚVIU ~i n. Material sedimentar provenit din dezagregarea unor roci shi transportat de ape pe pantele unor versantzi. [Sil. luviu] /<lat. diluvium

delúviu (sediment) [viu pron. vĭu] s. n. art. delúviul; pl. delúvii art. delúviile (vii)

delúviu (material sedimentar) s. n. [viu pron. vĭu] art. delúviul; pl. delúvii art. delúviile (sil. vii)

deluviu (engl.= deluviu) material rezultat in urma proceselor de alterare dezagregare shi alunecare gravitatzionala shi acumulat (in echilibru temporar) pe versantzi sub actziunea apelor de shiroire shi are o compozitzie mineralogica eterogena. V. shi coluviu eluviu proluviu.