3 definiții pentru delinea
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DELINEÁ vb. I. tr. (Rar) A trasa conturul unui obiect; a contura. [Pron. -ne-a, p. i. -eez. / < fr. délinéer].
DELINEÁ vb. tr. a trasa conturul unui obiect; a schița cu o linie. (< fr. délinéer, lat. delineare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
delineá vb. (sil. -ne-a), ind. prez.1 sg. delineéz, 3 sg. și pl. delineeáză
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: delinea
| verb (VT210) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)