optziuni
  • info

13 definitzii pentru indeletnici

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INDELETNICÍ indeletnicesc vb. IV. Refl. A se ocupa cu ceva ashi petrece vremea cu ceva. Et. nec. Cf. indelete.

INDELETNICÍ indeletnicesc vb. IV. Refl. A se ocupa cu ceva ashi petrece vremea cu ceva. Et. nec. Cf. indelete.

indeletnici [At: CORESI EV. 133/39 / V: (inv) ~lepn~ indeletni ~tica ~ca / Pzi: ~cesc / E: cf indelete] 1 vr A se ocupa cu ceva. 2 vr (Pgn) A munci. 3 vr A dezvolta o activitate intro directzie oarecare. 4 vta (Nob) A inlesni.

INDELETNICÍ indeletnicesc vb. IV. Refl. (Urmat de determinari introduse prin prep. «cu») A se ocupa cu ceva a executa o munca in mod continuu ashi petrece vremea cu ceva. Se indeletniceshte in orele libere cu vinatoarea. SADOVEANU O. VI 384. Cind nu pashtea caprele shi navea prilej k sa cinte... atunci se indeletnicea cu plimbarea prin camarile palatului. POPESCU B. IV 43. Nam avut vreme pentru asemenea lucru cu care numai in ceasuri slobode este cuiva iertat a se indeletnici. NEGRUZZI S. II 169. Varianta: deletnicí (La TDRG) vb. IV.

A SE INDELETNICÍ ma ~ésc intranz. Ashi petrece timpul de munca sau cel liber; a se ocupa. ~ cu gospodaria. /in + sl. deletnic

indeletnicí v. a lucra pe indelete a se ocupa (sarguitor) cu ceva. [Dial. deletnic laborios = slav. DĬALATELĬNĬNŬ muncitor].

DELETNICÍ vb. IV v. indeletnici.

deletnicésc V. indeletnicesc.

indeletnicésc (ma) v. refl. (d. deletnic). Ma ocup: a te indeletnici cu plugaria. Vechĭ. A te indeletnici sa facĭ ceva a fi dispus sa a te grabi sa. Vechĭ shi epnicesc shi deletnicesc.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

!indeletnicí (a se ~) vb. refl. ind. prez. 3 sg. se indeletnicéshte imperf. 3 sg. se indeletniceá; conj. prez. 3 sa se indeletniceásca

indeletnicí vb. ind. prez. 1 sg. si 3 pl. indeletnicésc imperf. 3 sg. indeletniceá; conj. prez. 3 sg. shi pl. indeletniceásca

indeletnicesc ceam 1 imp.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INDELETNICÍ vb. v. ocupa.

INDELETNICI vb. a se ocupa (inv. shi reg.) a se cuprinde (inv.) a bailui a se zabovi. (Cu ce se ~ ?)

Intrare: indeletnici
verb (V406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • indeletnici
  • ‑ndeletnici
  • indeletnicire
  • ‑ndeletnicire
  • indeletnicit
  • ‑ndeletnicit
  • indeletnicitu‑
  • ‑ndeletnicitu‑
  • indeletnicind
  • ‑ndeletnicind
  • indeletnicindu‑
  • ‑ndeletnicindu‑
 singular plural
  • indeletniceshte
  • ‑ndeletniceshte
  • indeletnicitzi
  • ‑ndeletnicitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • indeletnicesc
  • ‑ndeletnicesc
 (sa)
  • indeletnicesc
  • ‑ndeletnicesc
  • indeletniceam
  • ‑ndeletniceam
  • indeletnicii
  • ‑ndeletnicii
  • indeletnicisem
  • ‑ndeletnicisem
a II-a (tu)
  • indeletniceshti
  • ‑ndeletniceshti
 (sa)
  • indeletniceshti
  • ‑ndeletniceshti
  • indeletniceai
  • ‑ndeletniceai
  • indeletnicishi
  • ‑ndeletnicishi
  • indeletniciseshi
  • ‑ndeletniciseshi
a III-a (el, ea)
  • indeletniceshte
  • ‑ndeletniceshte
 (sa)
  • indeletniceasca
  • ‑ndeletniceasca
  • indeletnicea
  • ‑ndeletnicea
  • indeletnici
  • ‑ndeletnici
  • indeletnicise
  • ‑ndeletnicise
plural I (noi)
  • indeletnicim
  • ‑ndeletnicim
 (sa)
  • indeletnicim
  • ‑ndeletnicim
  • indeletniceam
  • ‑ndeletniceam
  • indeletniciram
  • ‑ndeletniciram
  • indeletniciseram
  • ‑ndeletniciseram
  • indeletnicisem
  • ‑ndeletnicisem
a II-a (voi)
  • indeletnicitzi
  • ‑ndeletnicitzi
 (sa)
  • indeletnicitzi
  • ‑ndeletnicitzi
  • indeletniceatzi
  • ‑ndeletniceatzi
  • indeletniciratzi
  • ‑ndeletniciratzi
  • indeletniciseratzi
  • ‑ndeletniciseratzi
  • indeletnicisetzi
  • ‑ndeletnicisetzi
a III-a (ei, ele)
  • indeletnicesc
  • ‑ndeletnicesc
 (sa)
  • indeletniceasca
  • ‑ndeletniceasca
  • indeletniceau
  • ‑ndeletniceau
  • indeletnicira
  • ‑ndeletnicira
  • indeletnicisera
  • ‑ndeletnicisera
verb (V406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • deletnici
  • deletnicire
  • deletnicit
  • deletnicitu‑
  • deletnicind
  • deletnicindu‑
 singular plural
  • deletniceshte
  • deletnicitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • deletnicesc
 (sa)
  • deletnicesc
  • deletniceam
  • deletnicii
  • deletnicisem
a II-a (tu)
  • deletniceshti
 (sa)
  • deletniceshti
  • deletniceai
  • deletnicishi
  • deletniciseshi
a III-a (el, ea)
  • deletniceshte
 (sa)
  • deletniceasca
  • deletnicea
  • deletnici
  • deletnicise
plural I (noi)
  • deletnicim
 (sa)
  • deletnicim
  • deletniceam
  • deletniciram
  • deletniciseram
  • deletnicisem
a II-a (voi)
  • deletnicitzi
 (sa)
  • deletnicitzi
  • deletniceatzi
  • deletniciratzi
  • deletniciseratzi
  • deletnicisetzi
a III-a (ei, ele)
  • deletnicesc
 (sa)
  • deletniceasca
  • deletniceau
  • deletnicira
  • deletnicisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

indeletnici, indeletnicescverb

  • 1. A se ocupa cu ceva ashi petrece vremea cu ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ocupa
    • format_quote Se indeletniceshte in orele libere cu vinatoarea. SADOVEANU O. VI 384. DLRLC
    • format_quote Cind nu pashtea caprele shi navea prilej k sa cinte... atunci se indeletnicea cu plimbarea prin camarile palatului. POPESCU B. IV 43. DLRLC
    • format_quote Nam avut vreme pentru asemenea lucru cu care numai in ceasuri slobode este cuiva iertat a se indeletnici. NEGRUZZI S. II 169. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.