dei sm [At: AR (1829) 64 ²/34 / S și: dey / Pl: ~ / E: fr dey] 1 Titlu purtat de conducătorul Algeriei în feudalism. 2 Persoană cu titlul de dei (1).

DEI-/DEO- elem. „zeu, zeitate”. (fr. déi-, déo-, cf. lat. deus)

DEI- „zeu, divinitate”. ◊ L. deus „zeu, zeitate” > fr. déi-, engl. id. > rom. dei-. □ ~cid (v. cid), s. m., f., și n., 1. s. m., și f., Ucigaș al unui zeu. 2. s. n., Ucidere a unei zeități; ~form (v. -form), adj., cu atribute de zeitate.