O definitzie pentru decandru
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
DEC v. DECA. □ ~acant (v. acant) adj. cu zece spini; ~andrie (v. andrie) s. f. grupa de plante cu zece stamine libere in clasificarea linneana; ~andru (v. andru) adj. cu androceul format din zece stamine; ~atlon (v. atlon) s. n. complex de zece probe atletice; ~odont (v. odont) adj. cu zece dintzi.
Intrare: decandru
decandru adjectiv
| adjectiv (A96) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)