DAMÁSC s. n. Țesătură de in, bumbac, mătase, cu desene mari în relief, folosită la confecționarea fețelor de masă, a lenjeriei de pat etc. – Din it. damasco, lat. (a)damascus.

damásc [At: (a. 1747) IORGA, S. D. XII, 45 / V: (înv) ~că sf (rar) -más sn / Pl: ~uri / E: fr damas, it damasco (Damas)] 1 sn Țesătură de bumbac, de in, de mătase sau de lână cu desene mari, satinate, reprezentând flori, peisaje, figuri geometrice etc., pe un fond mat, folosită (în special) la confecționarea fețelor de masă, a lenjeriei de pat, a draperiilor etc. 2 sn (Lpl) Diferite tipuri de bumbac. 3 sn (Înv) Lamă de oțel foarte dur, sudat (cu aspect marmorat), folosită la confecționarea armelor albe. 4-5 sn, a (Pex; șîș sabie damasc) (Sabie) confecționată din acest oțel.

DAMÁSC s. n. Țesătură de in, bumbac, mătase sau lână, cu desene mari în relief, folosită la confecționarea fețelor de masă, a albiturilor de pat etc. – Din it. damasco, lat. (a)damascus.

DAMÁSC s. n. Țesătură de in, bumbac, mătase sau uneori lînă, cu desene mari în relief. Față de masă de damasc. ▭ Acest steag... era de damasc alb. BĂLCESCU, la TDRG.

DAMÁSC s.n. Țesătură de in, de bumbac, de mătase etc. cu desene în relief. [< it. damasco, cf. Damasc – oraș în Asia].

DAMÁSC s. n. țesătură de in, bumbac, mătase etc. decorată cu flori și ornamente în relief. (< it. damasco)

DAMÁSC n. Țesatură cu desene în relief, folosită, mai ales, pentru confecționarea fețelor de masă și a cuverturilor. /<it. damasco, lat. damascus

damásc n., pl. urĭ (ngr. dámaskon, adică „din Damasc”, un oraș în Siria, locu de origine al acesteĭ stofe; it. damasco, fr. damas). O stofă de matasă (saŭ și de lînă) cu firu gros ca ripsu și vărgată (damaschinată) în lung și care se numea și damască (pl. aște saŭ dămăștĭ). în Mold și adamască (rus. adamaška) și mai vechĭ șam și șamalagea. V. camohas.

adamáscă^1[1] sf vz damasc

damás sn vz damasc

damáscă sf vz damasc

damască f. 1. un fel de mătase cu desenuri sau flori (adusă înainte dela Damasc), numită în vechime camohas și șamalagea; 2. stofă de lână ornamentată. [It. DAMASCO].

adamáscă, V. damasc.

damásc (țesătură) s. n.

damásc (text.) s. n.

DAMÁSC s. (TEXT.) (înv.) șam. (Un brâu de ~.)

DAMASC s. (TEXT.) (înv.) șam. (Un brîu de ~.)

damásc (-curi), s. m. – Oțel de Damasc. Lat. med. damascus, poate prin intermediul it. damasco. – Der. damască (var. adamască), s. f. (damasc), cf. fr. damas, sp. adamasco, germ. Damast, bg. damaska, pol. adamaszek, rus. adamaška; damaschina, vb. din fr. damasquiner. Cf. adamască, damă, mischie.