8 definiții pentru dagă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DÁGĂ, dăgi, s. f. (Înv.) Pumnal cu lama scurtă și groasă, în trei muchii și cu vârf ascuțit. – Din fr. dague.
dágă1 sf [At: GHICA, S. 535 / Pl: dăgi / E: fr dague] (Frî) Pumnal cu lama scurtă și groasă, în trei muchii și cu vârf ascuțit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dágă2 sm [At: DLR ms / Pl: nct / E: nct] (Buc) Persoană căreia îi place să mănânce mult și cu poftă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DÁGĂ, dăgi, s. f. (Franțuzism înv.) Pumnal cu lama scurtă și groasă, în trei muchii și cu vârf ascuțit. – Din fr. dague.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
DÁGĂ s. f. (Franțuzism neobișnuit) Pumnal în trei muchii și cu vîrf ascuțit. Lovituri de dagă și de buzdugan. GHICA, S. 535.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DÁGĂ s.f. Pumnal cu lama scurtă și lată. [Pl. dăgi. / < fr. dague, it. daga].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dágă s. f., g.-d. art. dắgii; pl. dăgi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dágă s. f., g.-d. art. dăgii, pl. dăgi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F75) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
dagă, dăgisubstantiv feminin
- 1. Pumnal cu lama scurtă și groasă, în trei muchii și cu vârf ascuțit. DEX '09 DLRLC DN
- Lovituri de dagă și de buzdugan. GHICA, S. 535. DLRLC
-
etimologie:
- dague DEX '09 DEX '98 DN