2 definiții pentru călariu
Explicative DEX
căláriu sm [At: COD. VOR. 56 / V: cal~ / Pl: ~ii / E: ml caballarius] Călăreț (1).
Jargon
căláriu, călári, s.m. (înv.) călăraș, călăreț.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: călariu
călariu substantiv masculin
| substantiv masculin (M71) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)