7 definitzii pentru culoglu
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CULÓGLU culogli s. m. (Inv.) Soldat pedestru (la turci). Din tc. kuloğlu.
CULÓGLU culogli s. m. (Inv.) Soldat pedestru (la turci). Din tc. kuloğlu.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de cata
- actziuni
culoglu sm [At: BALCESCU M. V. 140 / Pl: ~li / E: tc kuloğlu] (Tci) Infanterist.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CULÓGLU culogli s. m. (Invechit) Soldat pedestru (la turci). Lasa in Bucureshti... o mie de ianiceri shi o mie culogli drept garnizoana. BALCESCU O. II 99.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
culoglu m. soldat pedestru (la Turci): o mie culogli drept garnizoana BALC. [Turc. KUL OGLU].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
culóglu m. (turc. kuloghlu d. kul santinela shi oghlu fiŭ. V. culuc). Vechĭ. Pedestrash turcesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
culóglu (inv.) (loglu) s. m. art. culóglul; pl. culógli art. culóglii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
culóglu s. m. (sil. glu) art. culóglul; pl. culógli art. culóglii
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
- silabatzie: cu-lo-glu
substantiv masculin (M62) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
culoglu, culoglisubstantiv masculin
- 1. Soldat pedestru (la turci). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Lasa in Bucureshti... o mie de ianiceri shi o mie culogli drept garnizoana. BALCESCU O. II 99. DLRLC
-
etimologie:
- kuloğlu DEX '98 DEX '09