6 definiții pentru cronofag
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CRONOFÁG, -Ă, cronofagi, -ge, adj. (Fam.) Consumator de timp. – Crono- + fag.
cronofag, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~agi, ~age / E: crono- + -fag] Consumator de timp.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CRONOFÁG, -Ă adj. (Fam.) Mâncător, consumator de timp. [Cf. gr. chronos – timp, phagein – a mânca].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CRONOFÁG, -Ă adj. (fam.) consumator de timp. (< crono- + -fag2)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cronofág, -ă adj., s. m. f. (fam.) Consumator de timp ◊ „Eseu, critică și teorie literară: premiul al II-lea – «Cronoclasm și Cronofagi» de G.C. din Iași [...]” R.lit. 10 I 85 p. 2 //din crono- + -fag; M. Avram în LL 4/83 cu înregistrări anterioare, Th. Hristea în R.lit. 17 V 84//
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
*cronofág adj. m., pl. cronofági; f. cronofágă, pl. cronofáge
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
adjectiv (A11) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
cronofag, cronofagăadjectiv
- 1. Consumator de timp. MDA2 DEX '09 DN
etimologie:
- Crono- + fag MDA2 DEX '09 MDN '00