3 definitzii pentru cronica

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CRONICÁ vb. intr. (rar) a scrie cronici (literare) a recenza. (< fr. chroniquer)

cronicá vb. I A scrie cronici (literare) a recenza ◊ „O mare pretzuire i se arata profesorului Al.D. care executa o critica de directzie shi lui V.R. volumele cronicate atestand la cel din urma o armonizare a «esteticului» cu «culturalul».” Sapt. 11 VI 71 p. 6 (din cronica + a)

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

cronicá vb. ind. prez. 3 sg. shi pl. cronicheáza

Intrare: cronica
verb (V204)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cronica
  • cronicare
  • cronicat
  • cronicatu‑
  • cronicand
  • cronicandu‑
singular plural
  • cronicheaza
  • cronicatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • cronichez
(sa)
  • cronichez
  • cronicam
  • cronicai
  • cronicasem
a II-a (tu)
  • cronichezi
(sa)
  • cronichezi
  • cronicai
  • cronicashi
  • cronicaseshi
a III-a (el, ea)
  • cronicheaza
(sa)
  • cronicheze
  • cronica
  • cronica
  • cronicase
plural I (noi)
  • cronicam
(sa)
  • cronicam
  • cronicam
  • cronicaram
  • cronicaseram
  • cronicasem
a II-a (voi)
  • cronicatzi
(sa)
  • cronicatzi
  • cronicatzi
  • cronicaratzi
  • cronicaseratzi
  • cronicasetzi
a III-a (ei, ele)
  • cronicheaza
(sa)
  • cronicheze
  • cronicau
  • cronicara
  • cronicasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)