costréi sm [At: LB / V: ~téi, ~éme / Pl: ~eie sn / E: vsl костриежъ, bg кострей] 1 (Bot; reg) Plantă de lac cu foaia lată, tăioasă, înspicată Si: (reg) huler. 2 Planta erbacee Echinochloa crus-gallii, mare, cu rizom puternic și târâtor, cu flori purpurii Si: bălaur, belangher, uler. 3 (Bot; reg) Iarbă-bărboasă (Artemisia vulgaris). 4 (Bot; reg) Mohor (Setaria glauca) 5 (Bot; reg) Odos (Avena fatua). 6 (Bot; reg) Plantă cu frunze lineare ascuțite, aspre (Lithosplimuri arvenge) Si: mei-păsăresc. 7 (Bot; reg) Țăpoșică (Wadus shicta). 8 (Șîc ~-mare) Planta graminee Sorghum halepense, cu rizom puternic și spiculețe roșcate, foarte dăunătoare în culturile agricole, folosită ca plantă de nutreț Si: coada-vulpii.

COSTRÉI, costrei, s. m. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu rizomul puternic și tîrîtor, cu flori purpurii; crește prin locuri deschise, pe lîngă,drumuri, prin grîne (Sorghum halepense); mohor. Drumul ție că ți-oi da, Prin foaia livdeiului Și prin a costreiului. PĂSCULESCU, L. P. 62. Foicică trei costrei, Fă-mă, doamne, dacă vrei, Fă-mă bulgăraș de tei. TEODORESCU, P. P. 273.

COSTRÉI m. Plantă erbacee anuală din familia gramineelor, cu flori purpurii și rădăcini târâtoare, puternice, dăunătoare pentru culturile agricole. /cf. bulg. koštrjava

costréĭ m. ca plantă și n., pl. eĭe saŭ eĭurĭ, ca nutreț (vsl. kostrieva, d. kostĭ, os; rus. kostérĭ, neghină; rut. kosteréva, pol. kostrzewa). Mohor. Meĭ tătăresc. V. meĭ.

mohor² sn [At: DOSOFTEI, V. S. noiembrie 11073 / Pl: ~oare / E: mg mohar „un fel de stofă”] (Îrg) Haină de purpură.

mohor¹ sn [At: N. COSTIN, L. 560 / V: (reg) moor, mour, măhur, măur, muhor / Pl: ~oare / E: mg mohar „plantă”] 1 Plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunzele ascuțite, cu inflorescența ramificată și cu flori galbene-ruginii, care crește în culturile de păioase, de porumb etc. și este utilizată ca furaj Si: (reg) bursoacă, costrei {Setaria glauca sau Panicum glaucum). 2 Plantă erbacee din familia gramineelor cu franzișoarele de la baza spicului verzi, bătând în roșcat Si: (reg) bursoacă, dughie, mei-păsăresc (Setaria verticillata). 3 Plantă erbacee din familia gramineelor cu frunzișoarele de la baza spicului verzi sau brun-violete Si: mei-nebun {Setaria viridis). 4 (Rar; îe) A-și drege ~ul A încerca să repare o gafă. 5 (Bot; reg; îc) ~-roșu Meișor {Panicum sanguinale). 6 (Bot; reg; îc) ~-gros Iarbă- bărboasă {Panicum Crus-galli). 7 (Bot; reg; îc) ~-mare Dughie {Setaria italica). 8 Câmp cultivat cu mohor¹ (1-3) sau pe care cresc aceste plante. 9 (Reg) Mohor¹ (1-3) amestecat cu porumb sau cu ovăz, mei, dughie, servind ca nutreț. 10 (Bot; reg) Rogoz (Carex riparia). 11 (Bot; reg) Țăpoșică {Nardus stricta).

moor sn vz mohor

costreiu m. 1. un fel de meiu pentru păsări (Panicum); 2. un fel de ovăz sălbatic (Avena fatua). [Slav. KOSTRIEVA].

costréi s. m., pl. costréi, art. costréii

costréi s. m., pl. costréi, art. costréii

costrei

COSTRÉI s. (BOT.) 1. (Echinochloa crusgalli) (reg.) iarbă-bărboasă, iarbă-ghimpoasă, mohor-gros. 2. (Sorghum halepense) (reg.) bălur, belengher. 3. v. mohor. 4. v. troscot.

COSTRÉI s. v. iarba-câinelul pir-de-țelină, pir-gros.

COSTREI s. (BOT.) 1. (Echinochloa crusgalli) (reg.) iarbă-bărboasă, iarbă-ghimpoasă, mohor-gros. 2. (Sorghum halepense) (reg.) bălur, belengher. 3. (Setaria glauca) mohor, (reg.) bursoacă.

costrei s. v. IARBA-CÎINELUI. PIR-DE-ȚELINĂ. PIR-GROS.

costréi (costréi), s. m. – 1. Sorg (Sorghum halepense). – 2. Nume, mai puțin comun, dat altor plante relativ asemănătoare: Panicum Crus Galli; Setaria glauca; Avena fatua; Lithospermum officinale; Nardus stricta; Alopecurus pratensis. Sl., dar lipsește etimonul exact. Este desigur vorba de un cuvînt identic bg., slov. kostrĕva „Alopecurus pratensis” (Cihac, II, 74; Conev 44; DAR), sb. kostrava „Festuca” etc.

costréi s.m. (reg.) 1. plantă tăioasă de lac, cu foaia lată; inspică, huler, sad. 2. mare plantă ierboasă cu flori purpurii; bălur, belengher. 3. iarbă-bărboasă. 4. mohor. 5. odos. 6. mei-păsăresc. 7. țăpoșică. 8. coada-vulpii.

SORGHUM Adans., COSTREI, SORG, fam. Gramineaa. Gen originar din regiunile tropicale, 13 specii, graminee, cca 95 cm înălțime. Frunze liniar-lanceolate, marginea întreagă, aspră, nervura centrală viguroasă, ieșită mult în relief. Panicul compus din spiculețe cu o floare, unele pedicelate, mascule, altele sesile, hermafrodite. Glume externe, lat-lanceolate, în vîrf cu 3 dinți. modificată