8 definitzii pentru cornifica
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CORNIFICÁ cornífic vb. I. 1. Tranz. A transforma celulele moi din stratul de baza al epidermei in celule cornoase. 2. Refl. A se transforma in tzesut cornos. Din corn1.
CORNIFICÁ cornífic vb. I. 1. Tranz. A transforma celulele moi din stratul de baza al epidermei in celule cornoase. 2. Refl. A se transforma in tzesut cornos. Din corn1.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de IoanSoleriu
- actziuni
cornificá [At: DN3 / Pzi: ~ífic / E: corn1 + ifica] 1 vt A transforma celulele moi din stratul de baza al epidermei in celule osoase. 2 vr A se transforma in tzesut comos. 3 vt (Fam; d. femei casatorite) A incornora.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CORNIFICÁ vb. I. 1. tr. A transforma celulele moi din stratul de baza al epidermei in celule cornoase. ♦ (Fam.; despre femei casatorite) Ashi inshela sotzul; a incornora. 2. refl. A se transforma in tzesut cornos. [P.i. cornific. / cf. lat. cornus corn fieri a deveni].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
CORNIFICÁ vb. I. tr. a transforma celulele moi din stratul de baza al epidermei in celule cornoase. ◊ (fam.; despre femei casatorite) ashi inshela sotzul; a incornora. II. refl. a se transforma in tzesut cornos. (< corn + ifica)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
A CORNIFICÁ cornífic tranz. A face sa se cornifice. /corn + suf. ~ifica
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE CORNIFICÁ pers. 3 se cornífica intranz. A se transforma in tzesut cornos. /corn + suf. ~ifica
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
cornificá (a ~) vb. ind. prez. 3 cornífica
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
cornificá vb. ind. prez. 3 sg. shi pl. cornífica
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
verb (VT14) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|