opțiuni
  • info

9 definiții pentru corifee

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CORIFÉU, -ÉE, corifei, -ee, s. m., s. f. 1. S. m. și f. Persoană cu rol conducător într-un domeniu de activitate; fruntaș, căpetenie; p. ext. personalitate de frunte într-un anumit domeniu. 2. S. m. Conducătorul corului1 în tragedia și în comedia greacă antică. ♦ Cântăreț solist într-un cor1. ♦ Balerin care conduce un ansamblu. – Din fr. coryphée.

coriféu, ~ée [At: CANTEMIR, HR. 164/ 30 / V: ~ut sm / Pl: ~ei / E: fr coryphée] 1 sm Conducător al corului în teatrul antic grecesc. 2 smf Persoană cu rol de conducător într-un anumit domeniu Si: căpetenie, fruntaș. 3 smf (Pex) Personalitate de frunte dintr-un anumit domeniu. 4 smf Solist într-un cor. 5 smf Balerin care conduce un ansamblu.

CORIFÉU, -ÉE, corifei, -ee, subst. 1. S. m. și f. Persoană cu rol conducător într-un domeniu de activitate; fruntaș, căpetenie. 2. S. m. Conducătorul corului în tragedia și comedia greacă antică. ♦ Cântăreț solist într-un cor. ♦ Balerin care conduce un ansamblu. – Din fr. coryphée

CORIFÉU, -ÉE s.m. și f. 1. Conducătorul corului în tragedia și în comedia greacă antică. ♦ Cântăreț solist al unui cor. ♦ Balerin care conduce un ansamblu de balet. 2. Om de seamă, având un rol conducător; fruntaș într-un domeniu oarecare al științei sau al artei. [< lat. coryphée, it. corifeo].

CORIFÉU, -ÉE I. s. m. conducător al corului în teatrul antic grecesc. ◊ cântăreț solist într-un cor. ◊ balerin care conduce un ansamblu de balet. II. s. m. f. om de seamă cu rol conducător într-un domeniu al științei sau al artei. (< fr. coryphée, gr. koryphaios, șef)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

corifée s. f., art. coriféea, g.-d. art. coriféei; pl. corifée

corifée s. f., art. coriféea, g.-d. art. coriféei; pl. corifée

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CORIFÉU s. cap, fruntaș, protagonist. (~ al Școlii Ardelene.)

CORIFEU s. cap, fruntaș, protagonist. (~ al Școlii Ardelene.)

Intrare: corifee
substantiv feminin (F142)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • corifee
  • corifeea
plural
  • corifee
  • corifeele
genitiv-dativ singular
  • corifee
  • corifeei
plural
  • corifee
  • corifeelor
vocativ singular
  • corifee
  • corifeeo
plural
  • corifeelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

corifeu, corifeisubstantiv masculin
corifee, corifeesubstantiv feminin

  • 1. Persoană cu rol conducător într-un domeniu de activitate. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: cap căpetenie fruntaș protagonist
    • format_quote Lenin, corifeu al științei și strălucit maestru al metodei dialectice, ne învață că teoria revoluționară nu este o dogmă, nu este ceva finit și intangibil. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 1-2, 22. DLRLC
    • format_quote Curentul critic începe cu M. Kogălniceanu, se continuă cu C. Negruzzi, A. Russo, Alecsandri... ca să nu citez decît pe corifei. IBRĂILEANU, SP. CR. 64. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Personalitate de frunte într-un anumit domeniu. DEX '09
  • 2. Conducătorul corului în tragedia și în comedia greacă antică. DEX '09 DLRLC DN
    • 2.1. Cântăreț solist într-un cor. DEX '09 DN
    • 2.2. Balerin care conduce un ansamblu. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.