optziuni
  • info

18 definitzii pentru cori (s.n.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CORI s. n. (Reg.) Pojar. ◊ Cori de vant = varsat de vant. [Var.: cor s. n.] Din rus. kor.

CORI s. n. (Reg.) Pojar. ◊ Cori de vant = varsat de vant. [Var.: cor s. n.] Din rus. kor.

CORI s. n. (Reg.) Pojar. ◊ Cori de vant = varsat de vant. [Var.: cor s. n.] Din rus. kor.

cori1 sn [At: DICTZ. / V: cor / E: rs корь] (Reg) 1 Pojar. 2 (Is) ~ de vant Varsat de vant.

cori2 vt [At: PASHCA GL. / Pzi: ~resc / E: nct] (Reg) 1 A aduna fanul in capitze. 2 A grebla fanul. 3 A usca la soare iarba cosita.

CORI s. m. pl. (Reg.) Pojar. ◊ Cori de vant = varsat de vant. Din rus. kor.

CORI s. m. sg. (Mold.) Pojar. Coriul ori pojarul e boala primejdioasa. SHEZ. III 177. Pasare de pe harag Rau mai blestemat sa zac Ori de cori ori de varsat Ori de dor deamorezat. SHEZ. VII 87. Cori de vint = varsat de vint.

CORI m. pop. Boala de copii contagioasa care se manifesta prin aparitzia de pete roshii pe piele; rujeola; pojar. /<rus. kori

cori m. pl. Mold. pojar. [Rus. KORĬ].

corĭ V. cor.

COR2 s. n. v. cori.

cor3 sn vz cori

1) cor n. pl. urĭ (rus. korĭ). Mold. Pojar iler un fel de varsat ushor caracterizat pin nishte bubulitze roshiĭ pe pele: ĭa murit o fata de cor (Sov. 227). In nord corĭ fals scris coriŭ.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

cori/cor2 (pojar) (reg.) s. n. art. córiul (coriul)/córul

cori / cor (boala) s.n. art. córiul / córul

cor2 (pojar) v. cori

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

CORI s. pl. v. pojar rujeola.

cori s. pl. v. POJAR. RUJEOLA.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

córi s. m. (Mold.) Pojar. Rus. korĭ (DAR).

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

cori spezzati (cuv. it. „coruri despartzite”) v. antifonie.

Intrare: cori (s.n.)
substantiv neutru (N63)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cori
  • coriul
  • coriu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • cori
  • coriului
plural — —
vocativ singular —
plural —
cor1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cor
  • corul
  • coru‑
plural
  • coruri
  • corurile
genitiv-dativ singular
  • cor
  • corului
plural
  • coruri
  • corurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

corisubstantiv neutru

  • 1. regional Boala de copii contagioasa care se manifesta prin aparitzia de pete roshii pe piele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: pojar rujeola
    • format_quote Coriul ori pojarul e boala primejdioasa. SHEZ. III 177. DLRLC
    • format_quote Pasare de pe harag Rau mai blestemat sa zac Ori de cori ori de varsat Ori de dor deamorezat. SHEZ. VII 87. DLRLC
    • 1.1. Cori de vant = varsat de vant. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.