8 definitzii pentru corabia (s.f.)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
corabia1 sf vz corabea
CORABIÉLE s. f. pl. (Rar) Corabioare (2). Din tc. kurābiye bg. korabija (apropiat prin etimol. pop. de corabie).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
CORABIÉLE s. f. pl. (Rar) Corabioare (2). Din tc. kurābiye bg. korabija (apropiat prin etimol. pop. de corabie).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de IoanSoleriu
- actziuni
corabea sf [At: TEODORESCU P. P. 52 / P: ~bea / V: ~bia / Pl: ~ele shi (reg) ~biele / E: corabie + ea] 12 Corabioara (12). 3 (Mpl; if ~bia) Prajitura in forma de corabie (1) cu migdale shi miere. corectata
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CORABIÉLE1 s. f. pl. (Popular) Corabii mici. In noua vadurele Sint cam noua corabiele. TEODORESCU P. P. 52. Pronuntzat: bie.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CORABIÉLE2 s. f. pl. (Rar) Corabioare2. Crezi poate k sotzia me face bibiluri shi corabiele? ALECSANDRI T. 1223. Pronuntzat: bie.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
corabiá (inv.) (bia) s. f. pl. corabiéle (bie) art. corabiélele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
corabiéle s. f. pl. (sil. bie)
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
corabiá (corabiéle) s. f. Prajina fursec. Tc. korabiie (SHeineanu II 145) probabil in legatura cu cuvintul urmator cf. sp. barquillo. Din tc. provin shi ngr. ϰουραμπιές bg. korabija.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
- silabatzie: co-ra-bia
substantiv feminin (F155) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F151) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
corabia, corabielesubstantiv feminin
- sinonime: corabioara
- Crezi poate k sotzia me face bibiluri shi corabiele? ALECSANDRI T. 1223. DLRLC
-
- 2. Corabii mici. DLRLC
- In noua vadurele Sint cam noua corabiele. TEODORESCU P. P. 52. DLRLC
-
etimologie:
- kurābiye DEX '09 DEX '98
- korabija (apropiat prin etimologie populara de corabie). DEX '09 DEX '98