8 definiții pentru coprofag
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COPROFÁG, -Ă, coprofagi, -ge, adj. (Despre animale) Care se hrănește cu excremente. – Din fr. coprophage.
COPROFÁG, -Ă, coprofagi, -ge, adj. (Despre animale) Care se hrănește cu excremente. – Din fr. coprophage.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
coprofág, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~agi, ~áge / E: fr coprophague] 1 (D. insecte) Care se hrănește cu excremente. 2 (D. animale sau bolnavi psihici) Care ingerează excremente.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COPROFÁG, -Ă adj., s.m. (Insectă) care se hrănește cu excremente; scatofag. [< fr. coprophage, cf. gr. kopros – excrement, phagein – a mânca].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COPROFÁG, -Ă ajd., s. m. (coleopter) care se hrănește cu excremente; scatofag. (< fr. coprophage)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
coprofág (co-pro-) adj. m., pl. coprofági; f. coprofágă, pl. coprofáge
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
coprofág adj. m. (sil. -pro-), pl. coprofági; f. sg. coprofágă, pl. coprofáge
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
COPROFÁG adj., s. (MED.) scatofag.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
COPRO- „fecale, bălegar, excremente”. ◊ gr. kopros „bălegar, excremente” > fr. copro-, it. id., engl. id., germ. kopro- > rom. copro-. □ ~crazie (v. -crazie), s. f., nereținerea materiilor fecale; ~cultură (v. -cultură), s. f., însămînțarea materiilor fecale recente, pe un mediu de cultură, în scopul identificării unor microbi patogeni; ~fag (v. -fag), adj., s. m., (insectă) care se hrănește cu excremente; ~fagie (v. -fagie), s. f., ingerare de materii fecale, întîlnită la unii bolnavi mintali; sin. scatofagie; ~fazie (v. -fazie), s. f., coprolalie*; ~femie (v. -femie), s. f., vorbire obscenă; ~fil (v. -fil1), adj., care crește sau care trăiește pe bălegar sau pe materii fecale; ~filie (v. -filie1), s. f., stare patologică în care bolnavul se complace în murdăria de excremente; ~fite (v. -fit), s. f. pl., plante saprofite care trăiesc pe excremente; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă morbidă de materii fecale; ~lalie (v. -lalie), s. f., tendință morbidă de a folosi cuvinte și expresii obscene; sin. coprofazie; ~lalomanie (v. lalo-, v. -manie), s. f., obsesie patologică de a folosi un limbaj obscen, scatologic; ~lit (v. -lit1), s. n., 1. Concrețiune formată din materiile fecale întărite. 2. Excrement fosil; ~logie (v. -logie1), s. f., studiu biologic al materiilor fecale; ~manie (v. -manie), s. f., impuls morbid de a se murdări cu excremente; ~scleroză (v. -scleroză), s. f., întărire excesivă a excrementelor în intestin; ~scopie (v. -scopie), s. f., examen microscopic al fecalelor; ~stază (v. -stază), s. f., coprostazie*; ~stazie (v. -stazie), s. f., acumulare în intestin de materii fecale; sin. coprostază; ~zoare (v. -zoar), s. n. pl., protozoare care trăiesc în medii bogate în materii organice în descompunere; ~zoic (v. -zoic), adj., care crește pe materii fecale.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
- silabație: co-pro-fag
adjectiv (A11) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
coprofag, coprofagăadjectiv
- 1. (Despre animale) Care se hrănește cu excremente. MDA2 DEX '09 DEX '98 DNsinonime: scatofag
etimologie:
- coprophage MDA2 DEX '09 DEX '98 DN