optziuni
  • info

15 definitzii pentru contraria

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CONTRARIÁ contrariez vb. I. Tranz. A supara sau a surprinde pe cineva in mod neplacut facand sau spunandui ceva care se opune convingerilor intentziilor sau ashteptarilor dorintzelor sale. [Pr.: ria] Din fr. contrarier.

contraria vt [At: STAMATI D. / P: ~ria / Pzi: ~iéz / E: fr contrarier] 1 A face sau a spune contrariul a ceea ce spune sau face altul. 2 A se impotrivi cuiva. 3 A pune piedica. 4 A surprinde pe cineva in mod neplacut. 5 A supara pe cineva.

CONTRARIÁ contrariez vb. I. Tranz. A supara sau a surprinde pe cineva in mod neplacut facand sau spunandui ceva care se opune convingerilor intentziilor sau dorintzelor sale. [Pr.: ria] Din fr. contrarier.

CONTRARIÁ contrariez vb. I. Tranz. A supara sau a surprinde in mod neplacut pe cineva facind sau spunindui ceva care se opune convingerilor dorintzei sau intentziilor sale. Vestea aceasta ma contrariaza. ▭ Luminitza trecuse de la durerea care voia so aline altuia la nerabdarea sa nu fie contrariata ea. C. PETRESCU I. I 242. Cevaceva sal fi contrariat apoi striga [furios]. GHICA S. 518. Pronuntzat: ria.

CONTRARIÁ vb. I. tr. A surprinde neplacut pe cineva (facand sau spunand ceva in contradictzie cu convingerile ashteptarile dorintza sau intentzia sa). [Pron. ria p. i. 36 iaza ger. iind. / cf. fr. contrarier].

CONTRARIÁ vb. tr. a shoca a surprinde neplacut pe cineva (in contradictzie cu convingerile ashteptarile dorintza sau intentzia sa). (< fr. contrarier)

A CONTRARIÁ ~éz tranz. (persoane) A surprinde neplacut prin vorbe shi prin fapte neashteptate shi nedorite. [Sil. ria] /<fr. contrarier

contrarià v. 1. a zice sau a face contrar altora; 2. a impiedica a se opune: a contraria un proiect.

*contrariéz v. tr. (lat. contrariare d. contrarius contrar; fr. contrarier). Ma opun vorbelor actelor vointzeĭ cuĭva. Cauzez neplacere: vorba ta ma contrariaza. Impedec: vinturile contrariaza mersu corabiiĭ.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

contrariá (a ~) (ria) vb. ind. prez. 3 contrariáza 1 pl. contrariém (riem); conj. prez. 3 sa contrariéze; ger. contrariínd (riind)

contrariá vb. (sil. ria) ind. prez. 1 sg. contrariéz 3 sg. shi pl. contrariáza 1 pl. contrariém (sil. riem); conj. prez. 3 sg. shi pl. contrariéze; ger. contrariínd (sil. riind)

contraria (ia) (ind. prez. 3 sg. shi pl. contrariaza 1 pl. contrariem ger. contrariind)

contrariez riaza 3 rieze 3 conj. riam 1 imp. riat prt. riind ger. riere inf. s.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

CONTRARIÁ vb. a shoca a vexa (fig.) a izbi. (Mau ~ cele auzite.)

CONTRARIA vb. a shoca a vexa (fig.) a izbi. (Mau ~ cele auzite.)

Intrare: contraria
  • silabatzie: -ria info
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • contraria
  • contrariere
  • contrariat
  • contrariatu‑
  • contrariind
  • contrariindu‑
 singular plural
  • contrariaza
  • contrariatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • contrariez
 (sa)
  • contrariez
  • contrariam
  • contrariai
  • contrariasem
a II-a (tu)
  • contrariezi
 (sa)
  • contrariezi
  • contrariai
  • contrariashi
  • contrariaseshi
a III-a (el, ea)
  • contrariaza
 (sa)
  • contrarieze
  • contraria
  • contrarie
  • contrariase
plural I (noi)
  • contrariem
 (sa)
  • contrariem
  • contrariam
  • contrariaram
  • contrariaseram
  • contrariasem
a II-a (voi)
  • contrariatzi
 (sa)
  • contrariatzi
  • contrariatzi
  • contrariaratzi
  • contrariaseratzi
  • contrariasetzi
a III-a (ei, ele)
  • contrariaza
 (sa)
  • contrarieze
  • contrariau
  • contrariara
  • contrariasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

contraria, contrariezverb

  • 1. A supara sau a surprinde pe cineva in mod neplacut facand sau spunandui ceva care se opune convingerilor intentziilor sau ashteptarilor dorintzelor sale. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: izbi supara vexa shoca
    • format_quote Vestea aceasta ma contrariaza. DLRLC
    • format_quote Luminitza trecuse de la durerea care voia so aline altuia la nerabdarea sa nu fie contrariata ea. C. PETRESCU I. I 242. DLRLC
    • format_quote Cevaceva sal fi contrariat apoi striga [furios]. GHICA S. 518. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.