optziuni
  • info

13 definitzii pentru consista

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CONSISTÁ pers. 3 consísta vb. I. Intranz. A fi compus a se alcatui din...; a consta. Din fr. consister lat. consistere.

CONSISTÁ pers. 3 consísta vb. I. Intranz. A fi compus a se alcatui din...; a consta. Din fr. consister lat. consistere.

consista vi [At: STAMATI D. / Pzi: 3 ~sista / E: fr consister lat consistere] 13 A consta (13).

CONSISTÁ pers. 3 consista vb. I. Intranz. (Cu determinari introduse prin prep. «din» sau mai rar «in» «intru») A fi compus a se alcatui din... a fi constituit din... a consta. Toate aceste obiecte consista din elemente toate au conditziunile lor de existentza. GHEREA SHT. CR. II 34. Bagajul... consista intrun geamantan shi citeva cartzi. CARAGIALE O. II 90.

CONSISTÁ vb. I. intr. A fi alcatuit constituit din... a consta. [P.i. consíst. / < fr. consister cf. it. lat. consistere].

CONSISTÁ vb. intr. a consta. (< fr. consister lat. consistere)

A CONSISTÁ pers. 3 consísta intranz. 1) A fi format; a consta; a se alcatui; a se compune. 2) A se manifesta k esentza; a consta; a rezida. /<fr. consister lat. consistere

consistà v. 1. a fi considerat in esentza sa in proprietatzile sale: libertatea consista in a putea face binele nu insa shi raul; 2. a se compune din.

*consíst a á v. intr. (fr. consister d. lat. consistere. V. asist shi constaŭ). Am fĭintza constaŭ: fericirea consista in virtute. Is compus is format constaŭ: apa consista din idrogen shi oxigen.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

consistá (a ~) vb. ind. prez. 3 consísta

consistá vb. ind. prez. 3 sg. shi pl. consísta

consista

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

CONSISTÁ vb. v. consta.

CONSISTA vb. a consta a rezida a sta (inv.) a starui. (In ce ~ importantza problemei?)

Intrare: consista
verb (V8)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • consista
  • consistare
  • consistat
  • consistatu‑
  • consistand
  • consistandu‑
 singular plural
— —
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • consista
 (sa)
  • consiste
  • consista
  • consista
  • consistase
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • consista
 (sa)
  • consiste
  • consistau
  • consistara
  • consistasera
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

consistaverb

  • 1. A fi compus a se alcatui din... DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: consta
    • format_quote Toate aceste obiecte consista din elemente toate au conditziunile lor de existentza. GHEREA SHT. CR. II 34. DLRLC
    • format_quote Bagajul... consista intrun geamantan shi citeva cartzi. CARAGIALE O. II 90. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.