CONOPÓDIU s. n. receptacul floral de forma conica. (< lat. conopodium)

CONO „con conic”. ◊ gr. konos „con” > fr. cono engl. id. it. id. germ. kono > rom. cono. □ ~carp (v. carp) s. n. fruct alipit de receptaculul comun; ~for (v. for) adj. care poarta conuri; ~id (v. id) adj. s. n. 1. adj. In forma de con; sin. conoidal. 2. s. n. Suprafatza generata de o dreapta care se mentzine paralela cu un plan dat sprijininduse pe o dreapta fixa shi pe o curba fixa; ~metru (v. metru₁) s. n. aparat folosit pentru masurarea unghiului dintre axele optice ale unui cristal mineral; ~podiu (v. podiu) s. n. receptacul floral de forma conica; ~scop (v. scop) s. n. aparat utilizat in conoscopie; ~scopie (v. scopie) s. f. observarea fenomenului de polarizare cromatica.