10 definitzii pentru compus (chim.)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
COMPÚS A compushi se adj. s. m. 1. Adj. Alcatuit din mai multe partzi sau elemente; combinat. ◊ (Muz.) Masura compusa = masura formata din fractziuni ale masurii simple. (Gram.) Timp compus = timp format cu ajutorul unui verb auxiliar. (Bot.) Frunza compusa = frunza cu limbul constituit din mai multe foliole dispuse pe un ax principal. Inflorescentza compusa = inflorescentza constituita din mai multe inflorescentze simple. Fruct compus = fruct constituit din mai multe fructe concrescute pe aceeashi axa. 2. S. m. (Chim.) Combinatzie (3); corp compus (1). V. compune. corectata
COMPÚS A compushi se adj. s. m. 1. Adj. Alcatuit din mai multe partzi sau elemente; combinat. ◊ (Muz.) Masura compusa = masura formata din fractziuni ale masurii simple. (Gram.) Timp compus = timp format cu ajutorul unui verb auxiliar. (Bot.) Frunza compusa = frunza cu limbul constituit din mai multe foliole dispuse pe un ax principal. Inflorescentza compusa = inflorescentza constituita din mai multe inflorescentze simple. Fruct compus = fruct constituit din mai multe fructe concrescute pe aceeashi axa. 2. S. m. (Chim.) Combinatzie (4); corp compus (1). V. compune.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de dante
- actziuni
COMPÚS A adj. Format din mai multe elemente. ♦ (Gram.) Timp compus = timp format cu ajutorul verbelor auxiliare. // s.m. Substantza chimica obtzinuta prin unirea mai multor elemente diferite. [< compune].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
COMPÚS A I. adj. alcatuit din mai multe elemente. ♦ (gram.) timp ~ = timp format cu ajutorul verbelor auxiliare; frunza ~a = frunza avand limbul alcatuit din mai multe foliole dispuse pe un ax; inflorescentza ~a = inflorescentza din mai multe inflorescentze simple; fruct ~ = fruct provenind dintro asemenea inflorescentza. II. s. n. cuvant rezultat prin compunere (3). III. s. m. combinatzie (3). (<compune)
- sursa: MDN '00 (2000)
- actziuni
COMPÚS2 ~shi m. chim. Substantza rezultata din unirea a doua sau a mai multor elemente chimice; combinatzie. ~shi organici. ~shi metalici. /v. a compune
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
compus n. un tot format din diferite partzi: 1. Gram. vorba formata din mai multe altele; 2. Chim. corp format din combinarea mai multor elemente. ║ compuse f. pl. familie de plante ale caror flori sunt reunite pe acelash cotor shi au un caliciu comun ex. floareasoarelui.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*compús a adj. Format din bucatzĭ in opoz. cu simplu. S. m. shi n. pl. e. Gram. Cuvint format din maĭ multe partzĭ: compushiĭ luĭ pun is spun rapun sh. a. Chim. Corp format din combinare: compushiĭ carbuneluĭ. F. pl. Bot. O familie de plante ale caror florĭ formeaza unu saŭ maĭ multe rindurĭ pe receptacul k tufanica calonfiru vetricea sh.a.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
compús2 (corp chimic) s. m. pl. compúshi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
COMPÚS adj. s. (CHIM.) 1. adj. combinat. (Substantza ~.) 2. s. v. combinatzie. 3. s. compus heterociclic = heterociclu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
COMPUS adj. s. (CHIM.) 1. adj. combinat. (Substantza ~.) 2. s. combinatzie corp compus.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv masculin (M6) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
compus, compushisubstantiv masculin
- 1. Substantza chimica obtzinuta prin unirea mai multor elemente diferite; combinatzie; corp compus. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: combinatzie
etimologie:
- compune DEX '09 DEX '98 DN