6 definiții pentru cohlee
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cohlée sf [At: DN3 / P: ~le-e / E: fr cochlée] Parte a urechii interne, formată dintr-un canal osos răsucit în spirală.
COHLÉE s.f. Parte a urechii interne, formată dintr-un canal osos răsucit în spirală. [Pron. -le-e. / < fr. cochlée, cf. lat. cochlea – cochilie].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COHLÉE s. f. organ al urechii interne dintr-un canal membranos răsucit în spirală. (< fr. cochlée)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cohlée (co-hle-) s. f., art. cohléea, g.-d. art. cohléei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cohlée s. f., art. cohléea, g.-d. art. cohléei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
COHLÉE s. (ANAT.) canal cohlear, melc membranos.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: cohlee
cohlee substantiv feminin
substantiv feminin (F142) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |