2 definiții pentru cocâltău
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cocâltắu smn [At: EMINESCU, L. P. 133 / E: ns cf coclaur] (Mpl) Coclauri.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
cocâltắu, cocâltáie, s.n. (mai ales la pl.) (reg.) locuri rele, anevoioase de umblat (coaste repezi); coclauri, ponoare.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: cocâltău
cocâltău substantiv neutru
| substantiv neutru (N46) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)