cocos sm [At: DRAGHICI R. 139/3 / V: coc coco ~cus / Pl: (rar) ~oshi / E: ger Kokos] 1 (Is) Nuca de ~ Fruct al cocotierului al carui suc laptos se intrebuintzeaza k hrana shi a carui coaja este folosita in industrie. 2 (Is) Lapte de ~ Suc laptos al nucii de cocos. 3 (Is) Ulei de ~ Substantza grasa obtzinuta prin presarea miezului uscat al nucii de cocos. 4 (Is) Unt de ~ Ulei de cocos supus rafinarii shi dezodorizarii folosit in alimentatzie.

CÓCOS s. m. (Mai ales in expr.) Nuca de cocos = fructul cocotierului al carui suc gustos se intrebuintzeaza k hrana iar coaja fiind alcatuita din fibre de o rezistentza speciala este folosita in industrie. Lapte de cocos = sucul laptos al acestui fruct.

CÓCOS s.m. Nuca de cocos = fructul cocotierului care contzine un suc hranitor shi fibre textile intrebuintzate in industrie; lapte de cocos = suc laptos extras din nuca de cocos. [< germ. Kokos cf. fr. port. cocos].

CÓCOS s. m. fructul cocotierului. ♦ nuca de ~ = fructul cocotierului drupa contzinand un suc laptos hranitor shi alte produse alimentare shi textile. (< germ. Kokos)

CÓCOS m.: Nuca de ~ fruct comestibil al cocotierului. Lapte de ~ suc laptos extras din fructul cocotierului. Ulei de ~ substantza grasa extrasa din fructul cocotierului shi folosita la fabricarea sapunurilor de toaleta. /<germ. Kokos

còcos m. 1. nuca cocotierului de marimea unui pepene; 2. bautura facuta din apa de miambal.

*cócos m. pl. shĭ (pg. coco pl. cocos). Un fel de palmier care produce nucile de cocos nishte fructe marĭ cit nishte pepenĭ micĭ cafeniĭ paroase goale pin auntru shi pline de un fel de lapte gustos. SHi cocotĭer (fr. cocotier).

coco sm vz cocos

cocus sm vz cocos

COCOTIÉR cocotieri s. m. Arbore tropical din familia palmierilor cultivat mai ales pentru fructele sale comestibile (Cocos nucifera). [Pr.: tier] Din fr. cocotier.

COCOTIÉR s.m. Specie de palmier din regiunile tropicale care produce un fruct comestibil cunoscut sub numele de nuca de cocos. [Pron. tier. / < fr. cocotier].

COCOTIÉR ~i m. Palmier cu trunchiul lung in varf avand un fascicul de frunze cu fructe comestibile. [Sil. tier] /<fr. cocotier

cócos s. m.

cócos s. m.

!núcadecócos (fruct al cocotierului) s. f. g.d. art. núciidecócos; pl. nucidecócos

cocotiér s. m. (sil. tier) pl. cocotiéri

núk de cócos s. f. + prep. + s. m.

CÓCOS s. v. nuca de cocos.

CÓCOS s. v. cocotier.

cocos s. v. COCOTIER.

COCOTIÉR s. (BOT.; Cocos nucifera) (inv.) cocos.

nuci de cocos (it. blocchi di legno coreani; engl. fr. temple blocks; germ. Tempelblöcke) instrument idiofon de origine coreana introdus in orch. simfonica de compozitorii amer. care la randul lor lau preluat din muzica de jazz*. Instr. este format din 47 blocuri de lemn (ovale turtite in forma de scoica) scobite inauntru cu cate o deschizatura in partea din fatza shi fixate pe un suport. Dimensiunile difera de la un bloc la altul shi din aceasta cauza sunetele au diferite inaltzimi.

COCOS L. COCOS fam. Palmae. Gen originar din zonele tropicale shi subtropicale ale Americii shi Australiei cca 40 specii. Flori mascule shi femele pe acelashi spadice. Frunze de 25 m lungime. Fructul o drupa voluminoasa cu un singur simbure comestibil k shi mugurii terminali.

ARECASTRUM Becc. STUDENITZA fam. Palmae. Gen cu o singura specie originara din Brazilia Uruguai Paraguai shi Argentina palmieri inruditzi cu cocosul: Arecastrum romanzoffianum Bece. (syn. Cocos romanzoffiana Cam.; Cocos plumosa Hook.) foarte ornamental cu o coroana bogata inalta de cca 12 m. La baza petziolilor frunzelor cresc filamente brune. Frunze cca 3 m lungime in verticil de cite 5 cu numeroase segmente lungi de 1 m shi late de 3 cm.