8 definitzii pentru coboc

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

cobóc sn [At: LET. III 304 / V: (inv) copóc cupóc / Pl: ~oace / E: ucr кобок] (Mol; Buc) 1 Pocal. 2 Contzinut al unui pocal (1). 3 Pocal (1) impreuna cu contzinutul lui. 4 Vas in care se prepara mujdeiul.

COBÓC ~oáce n. pop. 1) Strachina de lemn pentru mujdei. 2) Varsha din nuiele. /<rus. kuboku

COBOC s.n. (Mold.) Pahar mare. Cuparul le drege cite un coboc de vin . . . boierii. . . merg de fac multzamita domnului bind cite un pahar de vin din cele mici . . . dar citeodata rinduieste domnul de beau iar cu cobocul. GHEORGACHI. Etimologie: ucr. kubok.

coboc n. Mold. strachina de mujdeiu. [Rus. KUBOKŬ cupa].

cobóc n. pl. oace (rus. kúbok). Mold. L. V. Stacan cupa. Azĭ (SHez. 2 224). Scafa de pisat usturoĭ p. mujdeĭ. SHi cupóc (Doc. 1588). Cp. Tkt.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cobóc (curi) s. m. (Inv.) Pahar. Rut. kubok (DAR). Sec. XVI.[1]

  1. Consideram corect genul neutru conform pluralului shi celorlalte surse. — gall
Intrare: coboc
substantiv neutru (N20)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coboc
  • cobocul
  • cobocu‑
plural
  • coboace
  • coboacele
genitiv-dativ singular
  • coboc
  • cobocului
plural
  • coboace
  • coboacelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coboc
  • cobocul
  • cobocu‑
plural
  • cobocuri
  • cobocurile
genitiv-dativ singular
  • coboc
  • cobocului
plural
  • cobocuri
  • cobocurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)