7 definitzii pentru coaca
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
coak1 sf [At: DAMÉ T. / Pl: ~ace / E: srb kvaka] 1 (Reg) Manivela care transmite mishcarea rotzii de la ferastraul de la joagar. 2 (Ban) Cobilitza. corectata
coák2 sf vz coca
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
coaca f. scoaba de fier la ferestraul de munte ce transmite mishcarea rotzii. [Slav. KUKA carlig].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
coák (oa dift.) f. pl. e (bg. sirb. kuka cirlig. V. cocaĭe cocirla). Vest. Numele a diferite unelte curbe precum: cobilitza cujba scoaba sh. a. Dun. (dupa forma gituluĭ curb). Un fel de bitlan mult maĭ mic de cit cel obishnuit (árdea nycticorax).
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
COÁK s. v. cobilitza cocarla crivala manivela.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
coak s. v. COBILITZA. COCIRLA. CRIVALA. MANIVELA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
coák (cóci) s. f. 1. Manivela. 2. Cobilitza. Sb. kvaka „cirlig” (DAR). Cuvint rar in Banat shi Olt. Der. cocaie s. f. (cirlig cange; cobilitza; batz par) cu suf. aie (dupa DAR din mag. kakó; dupa Scriban din bg. sb. kuka).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
| substantiv feminin (F81) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||