14 definitzii pentru coabita
din care- explicative (8)
- morfologice (4)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
COABITÁ coabitez vb. I. Intranz. (Jur.) A locui a trai impreuna (in aceeashi casa) cu cineva; a convietzui. [Pr.: coa] Din fr. cohabiter lat. cohabitare.
COABITÁ coabitez vb. I. Intranz. (Jur.) A locui a trai impreuna (in aceeashi casa) cu cineva; a convietzui. [Pr.: coa] Din fr. cohabiter lat. cohabitare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de RACAI
- actziuni
coabita vi [At: HAMANGIU C. C. 76 / P: coa~ / V: (inv) coha~ / Pzi: ~tez / E: fr cohabiter lat cohabitare] 1 (Jur; d. oameni) A locui impreuna in aceeshi casa Si: a convietzui. 2 (D. idei ideologii etc.) A coexista in ciuda unor deosebiri.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
COABITÁ coabitez shi (rar) coabit vb. I. Intranz. (Jur.; mai ales despre barbat shi femeie casatoritzi sau necasatoritzi) A locui impreuna (in aceeashi casa) a trai (in mod obishnuit) sub acelashi acoperish; a convietzui. Pronuntzat: coa.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
COABITÁ vb. I. intr. (Despre un barbat shi o femeie) A locui impreuna in aceeashi casa; a convietzui. [Pron. coa p. i. tez coabít. / cf. lat. cohabitare fr. cohabiter].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
COABITÁ vt. intr. 1. a convietzui. 2. (despre specii diferite) a popula acelashi habitat. (< fr. cohabiter lat. cohabitare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
A COABITÁ ~éz intranz. A locui impreuna; a convietzui; a conlocui. [Sil. coa] /<lat. cohabitare fr. cohabiter
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
cohabita vi vz coabita
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*coabitéz (oa 2 silabe) v. intr. (lat. cohábito áre). Locuĭesc impreuna maĭ ales vorbind de sotz shi sotzie.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
coabitá (a ~) (coa) vb. ind. prez. 3 coabiteáza
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
coabitá vb. (sil. coa) ind. prez. 1 sg. coabitéz 3 sg. shi pl. coabiteáza
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
coabita (oa)
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
coabitez.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
COABITÁ vb. (JUR.) a convietzui a trai a vietzui. (Au ~ doi ani k sotz shi sotzie.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
COABITA vb. (JUR.) a convietzui a trai a vietzui. (Au ~ doi ani k sotz shi sotzie.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
- silabatzie: co-a-
verb (V201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (V3) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
coabita, coabitezverb
- 1. A locui a trai impreuna (in aceeashi casa) cu cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: conlocui convietzui
- 2. (Despre specii diferite) A popula acelashi habitat. MDN '00
etimologie:
- cohabiter DEX '09 DEX '98 DN
- cohabitare DEX '09 DEX '98 DN