3 definiții pentru clenodiu
Explicative DEX
clenodiu sn [At: ȘINCAI, HR. II, 1/17 / V: clinoid / Pl: ~ri / E: ger Kleinod] (Îvr) Bijuterie.
Etimologice
clenódiu (clenódii), s. n. – Bijuterie, podoabă. Germ. Kleinod (Borcea 182). În Trans, sec. XVIII, înv.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Jargon
clenódiu, clenódii, s.n. (reg., înv.) giuvaier, bijuterie.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: clenodiu
clenodiu substantiv neutru
substantiv neutru (N53) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)