optziuni
  • info

11 definitzii pentru ciurui (curge)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CIURUÍ2 pers. 3 ciúruie vb. IV. Intranz. (Despre apa sau alte lichide) A curge shiroind shi producand un zgomot caracteristic. Formatzie onomatopeica.

CIURUÍ2 pers. 3 ciúruie vb. IV. Intranz. (Despre apa sau alte lichide) A curge shiroind shi producand un zgomot caracteristic. Formatzie onomatopeica.

ciurui1 [At: I. IONESCU C. 122/14 / V: (Ban) ~rai1 ciorai1 / Pzi: ~esc ciurui / E: ciur1] 12 vtr A (se) cerne cu ciurul. 3 vt (Fig; nob) A examina cu atentzie. 45 vtr A (se) gauri in mai multe locuri. 6 vt (Fig) A omori facand numeroase rani (mai ales de glontz). 7 vt (Inv) A carpi ciorapi. 8 vi (D. lichide) A curge k prin ciur. corectata

ciurui2 vi [At: LB / V: ~rai2 ciorai2 cioroi2 giurui / Pzi: ~esc ciurui / E: ciur2] (Inv) A susura.

CIURUÍ2 pers. 3 ciuruie vb. IV. Intranz. (Despre apa) A curge shiroind shi producind un zgomot caracteristic. Dadui peste Zgribincea shi Hutzan cu apa ciuntind de pe dinshii stind jos la umbra pe marginea potecii shi legindushi opincile desfacute. HOGASH M. N. 224. Apa ciuruia din tzeve aurite shi o lua cu nastrape shi cu caushe de aur. ISPIRESCU L. 38. Varianta: cioraí (EMINESCU N. 5) vb. IV.

ciuruì v. a curge tzishnind: apa ciuruia din tzeve aurite ISP. [Din ciur! ciur! int. care imita tzishnitul apei curgatoare].

2) cĭúruĭ shi (rar) ĭésc a í v. intr. (d. cĭur 2; rut. čuriti bg. čurkam ung. csurogni id. C. cĭucĭur shiroĭ. tziriĭ tzuruĭ. Bern. 1 131). Curg shiroĭ tzuruĭ: cĭuruĭe ploaĭa. SHi shuruĭ shi (Mold. Trans.) cĭóraĭ saŭ ĭesc.

ciorai2 v vz ciurui

CIORAÍ vb. IV v. ciurui2.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

ciuruí2 (a ~) (a curge cu zgomot) (pop.) vb. ind. prez. 3 ciúruie imperf. 3 sg. ciuruiá; conj. prez. 3 sa ciúruie

ciuruí (a curge cu zgomot) vb. ind. shi conj. prez. 3 sg. shi pl. ciurúie imperf. 3 sg. ciuruiá

ciuruesc uiasca 3 conj. uiam 1 imp.

Intrare: ciurui (curge)
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ciurui
  • ciuruire
  • ciuruit
  • ciuruitu‑
  • ciuruind
  • ciuruindu‑
 singular plural
— —
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • ciuruie
 (sa)
  • ciuruie
  • ciuruia
  • ciurui
  • ciuruise
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • ciuruie
 (sa)
  • ciuruie
  • ciuruiau
  • ciuruira
  • ciuruisera
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ciorai
  • cioraire
  • ciorait
  • cioraitu‑
  • cioraind
  • cioraindu‑
 singular plural
— —
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • cioraie
 (sa)
  • cioraie
  • cioraia
  • ciorai
  • cioraise
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • cioraie
 (sa)
  • cioraie
  • cioraiau
  • cioraira
  • cioraisera
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

ciuruiverb

  • 1. (Despre apa sau alte lichide) A curge shiroind shi producand un zgomot caracteristic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Dadui peste Zgribincea shi Hutzan cu apa ciuruind de pe dinshii stind jos la umbra pe marginea potecii shi legindushi opincile desfacute. HOGASH M. N. 224. DLRLC
    • format_quote Apa ciuruia din tzeve aurite shi o lua cu nastrape shi cu caushe de aur. ISPIRESCU L. 38. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.