7 definitzii pentru ciumpei
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CIUMPÉI ciumpeie s. n. Unealta de dogarie cu care se prelucreaza cercurile de lemn. Ciump + suf. ei.
CIUMPÉI ciumpeie s. n. Unealta de dogarie cu care se prelucreaza cercurile de lemn. Ciump + suf. ei.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de hai
- actziuni
ciumpéi sn [At: DAMÉ T. 89 / Pl: ~e / E: ciump + ei] 1 Instrument de dogarie k o secera mica pentru prelucrarea cercurilor de lemn. 2 (Inv) Obiect de imbracaminte prea mic pentru cel carel poarta.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
cĭumpéĭ n. pl. eĭe (d. cĭump). Munt. est. Lucru ramas scurt: un cĭumpeĭ de lopata nishte pantalonĭ ramashĭ cĭumpeĭ (intratzĭ la spalat).
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ciumpeiu n. unealta cu care dogarul crapa cercurile. [V. ciump].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
ciumpéi s. n. pl. ciumpéie
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
ciumpéi s. n. pl. ciumpéie
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
CIUMPÉI (< ciump reg. „ciot”) Unealta de forma unui cutzit cu miner folosita in dogarie la prelucrarea cercurilor de lemn.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv neutru (N65) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ciumpei, ciumpeiesubstantiv neutru
- 1. Unealta de dogarie cu care se prelucreaza cercurile de lemn. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- Ciump + sufix ei. DEX '98 DEX '09