7 definiții pentru ciumpei
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CIUMPÉI, ciumpeie, s. n. Unealtă de dogărie cu care se prelucrează cercurile de lemn. – Ciump + suf. -ei.
CIUMPÉI, ciumpeie, s. n. Unealtă de dogărie cu care se prelucrează cercurile de lemn. – Ciump + suf. -ei.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
ciumpéi sn [At: DAMÉ, T. 89 / Pl: ~e / E: ciump + -ei] 1 Instrument de dogărie, ca o seceră mică, pentru prelucrarea cercurilor de lemn. 2 (Înv) Obiect de îmbrăcăminte prea mic pentru cel care-l poartă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cĭumpéĭ n., pl. eĭe (d. cĭump). Munt. est. Lucru rămas scurt: un cĭumpeĭ de lopată, niște pantalonĭ rămașĭ cĭumpeĭ (intrațĭ la spălat).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ciumpeiu n. unealtă cu care dogarul crapă cercurile. [V. ciump].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ciumpéi s. n., pl. ciumpéie
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ciumpéi s. n., pl. ciumpéie
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
CIUMPÉI (< ciump reg. „ciot”) Unealtă de forma unui cuțit cu mîner, folosită în dogărie la prelucrarea cercurilor de lemn.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N65) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ciumpei, ciumpeiesubstantiv neutru
- 1. Unealtă de dogărie cu care se prelucrează cercurile de lemn. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- Ciump + sufix -ei. DEX '98 DEX '09