CIUMAFÁIE ciumafai s. f. Planta erbacee medicinala foarte toxica cu flori albe shi cu semintze negre inchise intro capsula cu tzepi moi; laur (Datura stramonium). [Var.: ciumafái s. n.] Cf. magh. csudafa.

ciumafaie sf [At: CALENDARIU (1844) 69 / V: (reg) cimanhaie cimofaie ~mafain sm ~mafoi sm ~mahar sm ~mahariu sn ~maica ~ai sm ~foi sm ~foie sm ~ahaie ciumf~ ~mifoaie ~migoaie ~mofai sm ~muhai sm ~muhoaica / E: mg csudafa] 1 (Reg; shis ~a cucului) Planta erbacee medicinala din familia solanaceelor originara din Orient foarte toxica shi cu miros gretzos cu flori albe solitare cu fructul capsula cu tzepi moi cu semintze negre incapsulate Si: (reg) arici bolandaritza bolandeatza bolanzar bolundare bolunda buruiana ciuma (10) fetei ciumar (1) ciumare² (1) ciumernitza² ciumoaica¹ corcutza cornutza durducau laur laur porcesc mar spinos marul porcului maselar matraguna nebunaritza nebuna nebuneala papuc pleoasca pocnitoare porc¹ porculetz purcel sarsalam tatura turbare turbare cornuta turbaciunea cainelui turbarie vorba dracului (Datura stramonium). 2 (Bot; reg) Dafin (Laurus nobilis). 3 (Inv) TZigarete antiastmatice din frunze de ciumafaie (1). modificata

CIUMAFÁIE ciumafaie s. f. Planta erbacee medicinala foarte toxica cu flori albe shi cu semintze negre inchise intro capsula cu tzepi moi; laur (Datura stramonium). [Var.: ciumafái s. n.] Cf. magh. csudafa.

CIUMAFÁIE s. f. Planta erbacee otravitoare cu flori mari albe cu semintze negre inchise intro capsula cu tzepi moi; frunzele shi semintzele au proprietatzi calmante shi sint intrebuintzate in medicina (Datura stramonium); laur.

CIUMAFÁIE ~ai f. Planta erbacee medicinala foarte toxica cu tulpina inalta shi ramificata cu flori albe shi frunze ovale cu fructul capsula care se termina la varf cu un ghimpe; laur. [Sil. faie] /cf. ung. csudafa

cĭumafáĭe f. pl. aĭ (ung. csudafa shi csodafa nume de plante). Trans. Mold. Datura. SHi cĭomofaĭ (Mold.) shi (pin etim. pop.) cĭuma feteĭ.

ciumafái sm vz ciumafaie

ciumafae (ciuma fetei) f. Mold. Tr. Bot. laur. [Origina necunoscuta].

ciumafáie s. f. art. ciumafáia g.d. art. ciumafắi; pl. ciumafắi

ciumafáie s. f. art. ciumafáia g.d. art. ciumafaii; pl. ciumafai

CIUMAFÁIE s. (BOT.; Datura stramonium) laur (inv. shi reg.) maslag (reg.) bolandaritza bolanzeala borciu cornuta faie maselar nebuneala tatula turbare boiipruncilor ciumafetei marghimpos marulporcului.

CIUMAFAIE s. (BOT.; Datura stramonium) laur (inv. si reg.) maslag (reg.) bolindaritza bolinzeala borciu cornuta faie maselar nebuneala tatula turbare boiipruncilor ciumafetei marghimpos marulporcului.

ciumafáie (ciumafau ciumahaie) s.f. (reg.) Taciune de porumb; in satele de pe valea Marei se foloseshte ciumafaie; in nord shi pe Visheu ciuma; pe Iza ciumahaie; in paralel circula shi taciune sau taciune (ALRRM 1973: 811). Din ciuma (vezi sensul 3) sau dublet al^[1] lui ciumafaie „planta erbacee toxica; laur” (< magh. csudafa). corectata

ciumafáie s.f. Taciune de porumb; in satele de pe valea Marei se foloseshte ciumafaie; in nord shi pe Visheu ciuma; pe Iza ciumahaie; in paralel circula shi taciune sau taciune (ALR 1973: 811). Din ciuma + faie.

CIUMAFÁIE s. f. Planta anuala medicinala foarte toxica din familia solanaceelor cu frunze ovate inegal dintzate cu flori albe shi fructe spinoase; laur (3) (Datura stramonium).

DATURA L. CIUMAFAIE DATURA LAUR fam. Solanaceae. Gen originar din America de S shi India rasariteana cca 25 specii erbacee sau arborescente (cu ramuri: semilemnoase) anuale sau perene cultivate in cimp sau sera. Frunze mari caduce petziolate ovate sinuate shi inegal dintzate otravitoare. Flori albe shi roshii lungi infundibuliforme pendente foarte mirositoare. infloreshte varatoamna iar unele specii in tot cursul iernii. Planta cca 0305 m inaltzime.