5 definiții pentru ciațiu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CIÁȚIU, ciații, s. n. (Bot.) Inflorescență reprezentând o grupare de mai multe flori bărbătești fără înveliș, cu o singură floare femeiască. [Pr.: ci-a-] – Din lat. ciatium.
CIÁȚIU, ciații, s. n. (Bot.) Inflorescență reprezentând o grupare de mai multe flori bărbătești fără înveliș, cu o singură floare femeiască. [Pr.: ci-a-] – Din lat. ciatium.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de viorelgrosu
- acțiuni
ciațiu sn [At: DEX2 / P: ci-a~ / Pl: ~ii / E: lat ciatium] (Bot) Inflorescență fără înveliș, cu o singură floare femeiască și restul bărbătești.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIÁȚIU s.n. (Bot.) Inflorescență reprezentând o grupare de mai multe flori bărbătești fără înveliș, cu o singură floare femeiască. [Pron. ci-a-. / < fr. cyathe, cf. gr. kyathos].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CIÁȚIU s. n. inflorescență cimoasă, o grupare de mai multe flori mascule fără înveliș, cu o singură floare femelă. (< lat. cyathium)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ciáțiu s. n. (sil. ci-a-țiu), pl. ciáții
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N53) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ciațiu, ciațiisubstantiv neutru
- 1. Inflorescență reprezentând o grupare de mai multe flori bărbătești fără înveliș, cu o singură floare femeiască. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- ciatium DEX '98 DEX '09