11 definitzii pentru chitzai

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CHITZAÍ pers. 3 chítzaie vb. IV. Intranz. (Despre shoareci) A scoate sunete ascutzite caracteristice speciei. [Var.: chitzcaí vb. IV] Chitz + suf. ai.

CHITZAÍ pers. 3 chítzaie vb. IV. Intranz. (Despre shoareci) A scoate sunete ascutzite caracteristice speciei. [Var.: chitzcaí vb. IV] Chitz + suf. ai.

chitzaí vi [At: ODOBESCU S. III 42 / V: ~tzaí ~tzcaí ~tzcuí ~tzií ~tzuí / Pzi: 3 ~tzaie / E: chitz] 1 (D. shoareci shi shobolani) A scoate sunete ascutzite. 2 (Fig; d. obiecte) A scartzai. 3 (Fig; d. persoane) A se vaita. corectata

CHITZAÍ pers. 3 chitzaie vb. IV. Intranz. A produce sunetul ascutzit caracteristic shoarecilor. Se pomenira k se umple biserica de shoareci de lilieci shi de bufnitze shi incepura a chitzai. ISPIRESCU L. 99. Dihorul incepu a chitzai in limba lui de lighioana. ODOBESCU S. III 184. Erau unsprezece bursucei cari se zvircoleau chitzaind shi mierlaind. ODOBESCU S. III 42.

A CHITZAÍ pers. 3 chítzaie intranz. (despre shoareci shobolani etc.) A scoate sunete stridente shi repetate caracteristice speciei. /chitz + suf. ~ai

chitzaì v. a striga cu glas ascutzit shi pitzigaiat (vorbind de catzei shi de shoareci): bursuci cari se svarcoliau chitzaind OD. [Onomatopee].

chítzaĭ shi ĭésc a í v. intr. (d. chitzchitz cum fac shoariciĭ). Se zice despre guzganĭ shi shoaricĭ cind tzipa. SHi chítzcaĭ shi chítzcuĭ.

CHITZCAÍ vb. IV v. chitzai.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

chitzaí (a ~) vb. ind. prez. 3 chítzaie imperf. 3 sg. chitzaiá; conj. prez. 3 sa chítzaie

chitzaí vb. ind. shi conj. prez. 3 sg. shi pl. chítzaie imperf. 3 sg. chitzaiá

Intrare: chitzai
verb (V343)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • chitzai
  • chitzaire
  • chitzait
  • chitzaitu‑
  • chitzaind
  • chitzaindu‑
singular plural
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • chitzaie
(sa)
  • chitzaie
  • chitzaia
  • chitzai
  • chitzaise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • chitzaie
(sa)
  • chitzaie
  • chitzaiau
  • chitzaira
  • chitzaisera
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • chitzcai
  • chitzcaire
  • chitzcait
  • chitzcaitu‑
  • chitzcaind
  • chitzcaindu‑
singular plural
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • chitzcaie
(sa)
  • chitzcaie
  • chitzcaia
  • chitzcai
  • chitzcaise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • chitzcaie
(sa)
  • chitzcaie
  • chitzcaiau
  • chitzcaira
  • chitzcaisera
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

chitzaiverb

  • 1. (Despre shoareci) A scoate sunete ascutzite caracteristice speciei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se pomenira k se umple biserica de shoareci de lilieci shi de bufnitze shi incepura a chitzai. ISPIRESCU L. 99. DLRLC
    • format_quote Dihorul incepu a chitzai in limba lui de lighioana. ODOBESCU S. III 184. DLRLC
    • format_quote Erau unsprezece bursucei cari se zvircoleau chitzaind shi mierlaind. ODOBESCU S. III 42. DLRLC
etimologie:
  • Chitz + sufix ai. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.