chel² sm [At: PANTZU PL.² / V: (Trs) chil / Pl: chei / E: ger KohI] (Bot; reg) Varzacreatza.

chel¹ ~eala [At: MUMULEANU ap. GCR II 246/34 / V: chiel chiala / Pl: ~i ~ele / E: tc kel] 12 smf a (Persoana) fara par pe cap Si: pleshuv chelos.^[1] 3 a (Ic) Grau ~ Specie de grau de toamna. 4 a (D. un munte deal etc.) Fara vegetatzie Si: gol plesh.

CHEL CHEÁLA chei chele adj. (Despre oameni) Care are chelie caruia ia cazut (tot) parul de pe cap; (despre cap) fara par; pleshuv. Le speriau [pe fete] k daca nu se lasa cu cozile strinse pina le usturau ochii ramin chele. PAS Z. I 219. Ishi scoate palaria shishi shterge binishor cu batista capul chel lustruit k fildeshul apoi se descheie la vesta. VLAHUTZA O. A. II 242. Ginerele imparatului cel chel spuse nevestisii ce facu. ISPIRESCU L. 171. Sai caza cositza Sa ramiie cheala. TEODORESCU P. P. 369. ◊ (Substantivat) Cei lipseshte chelului? Tichie de margaritar v. tichie. ◊ Fig. (Rar despre muntzi) Care nu are vegetatzie; pleshuv. Inaintea lor se ridica un munte chel; nici un arbore; pe jos iarba era pascuta. VLAHUTZA O. A. III 49.

CHEL CHEÁLA chei chele adj. (Despre oameni adesea substantivat) Care are chelie caruia ia cazut (tot) parul de pe cap; (despre cap) care nu are par; pleshuv. Tc. kel.

CHEL cheála (chei chéle) Care are chelie; pleshuv. /<turc. kel

chel a. shi m. care e fara par pe tot capul sau numai pe o parte pleshuv: chelului cei lipseshte numai tichie de margaritar PANN. [Turc. KEL].

chel cheála adj. pl. chelĭ shi cheĭ chele (turc. kel; bg. kel. V. chelesh). Pleshuv al caruĭ cap n’are par. Cheluluĭ tichie de margaritar iĭ trebuĭe tzietzĭ lipseshte un lucru necesar shi tu facĭ lux (se zice despre un sarac care face lux ridicul orĭ despre un prost careshi cumpara cartzĭ care nu le pricepe sh. a.).

chel adj. m. pl. chei; f. cheála pl. chéle

chel adj. m. pl. chei; f. sg. cheála pl. chéle

chel pl. chei

chel chiala cheli chele.

CHEL adj. pleshuv (inv. shi pop.) plesh pleshuvit (reg.) chelbos pleshcat tarcav (Transilv. shi Ban.) peleag (inv.) chelesh.

CHEL s. v. varza creatza.

CHEL adj. pleshuv (inv. shi pop.) plesh pleshuvit (reg.) chelbos pleshcat tircav (Transilv. shi Ban.) peleag (inv.) chelesh. (Om ~.)

chel s. v. VARZA CREATZA.

chel (iala) adj. Pleshuv fara par. Tc. kel (SHeineanu II 104; Lokotsch 1152). Cuvint cunoscut numai in Munt. shi Mold. (ALR I 12). Forma de pl. m. oscileaza intre cheli shi chei. Der. cheli vb. (a pierde parul); chelie s. f. (calvitzie; pleshuvie; inv. favus); chelesh (mr. chilesh megl. chelesh) adj. (chel) din tc. kelesh; chelbash adj. (inv. bolnav de favus chelbos) din tc. kel shi bash „cap” (SHeineanu II 105; Lokotsch 1025); chelboshi vb. (ashi pierde parul); chelboshie s. f. (calvitzie). Nu este posibil sa separam de aceste ultime cuvinte pe chelbe s. f. (inv. favus; calvitzie) care totushi a fost interpretat plecinduse de la lat. *calvia cu l propagat *clalvia (Tiktin; Pushcariu Dacor. IV 720; DAR; cf. indoielile din REW 1530) dar care nici macar astfel ar fi produs rezultatul care i se atribuie; sau din alb. kjëlp „puroi” (Philippide Viatza rom. IV (1916) p. 39). Daca se are in vedere absoluta identitate a cuvintelor mentzionate aici k shi circumstantza k chelbe circula in aceleashi regiuni ale vechiului regat al Romaniei cu exceptzia Trans. reiese evident k este vorba de acelashi cuvint tc. (opinie impartashita de SHeineanu II 105 shi Rosetti I 160). Probabil este vorba de o dubla formatzie regresiva: chelboshie a dat chelbos adj. (chel) shi acesta a dus la chelbe (chelie) k scirboshie fatza de scirbos shi scirba.

a fi cheala la pat expr. (er.) a fi frigida.

ai da in cap lui chelu’ / lui mutu’ expr. (adol.) a se masturba.

Chelu’ s. m. sg. penis.