14 definitzii pentru cesiu
din care- explicative (10)
- morfologice (2)
- enciclopedice (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CÉSIU s. n. Element chimic metal alcalin monovalent moale alb care se gaseshte in cantitatzi foarte mici alaturi de potasiu shi se foloseshte la fabricarea celulelor fotoelectrice. Din fr. césium.
CÉSIU s. n. Element chimic metal alcalin monovalent moale alb care se gaseshte in cantitatzi foarte mici alaturi de potasiu shi se foloseshte la fabricarea celulelor fotoelectrice. Din fr. césium.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
césiu sn [At: DEX2 / Pl: ? / E: fr césium] Element chimic metal alcalin monovalent moale alb folosit la fabricarea celulelor fotoelectrice.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CÉSIU s. n. Metal alcalin monovalent care se gaseshte in cantitatzi foarte mici alaturi de potasiu cu care are proprietatzi asemanatoare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CÉSIU s. n. Metal alcalin monovalent care se gaseshte in cantitatzi foarte mici alaturi de potasiu cu care are proprietatzi asemanatoare. Fr. césium (lat. lit. caesius „albastru”).
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
CÉSIU s.n. Metal alcalin monovalent asemanator cu sodiul. [Pron. siu var. cesium s.n. / < fr. césium].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
CÉSIU s. n. metal alcalin monovalent moale asemanator cu potasiul. (< fr. césium cf. lat. caesius verzui)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
CÉSIU n. Metal alcalin moale de culoare alba folosit la fabricarea elementelor fotoelectrice. [Sil. cesiu] /<fr. césium
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
*césiŭ V. ceziŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
CÉSIUM s.n. v. cesiu.
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
*céziŭ n. Chim. Corp simplu monovalent cu o greutate atomica de 133.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
césiu [siu pron. sĭu] s. n. art. césiul; simb. Cs
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
césiu s. n. [siu pron. siu] art. césiul; simb. Cs
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
CESIU (< fr. {i}; {s} lat. caesius „verde”) s. n. Element chimic (Cs; nr. at. 55; m. at. 132905 p. t. 285 °C; p. f. 690 °C) din grupa metalelor alcaline alb moale; se aprinde in aer reactzioneaza cu apa prin explozie. Intrebuintzat la fabricarea celulelor fotoelectrice in generatoare in lasere cu gaz. A fost descoperit de R. Bunsen shi G.R. Kirchhoff in 1860.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Cs simbol chimic pentru cesiu.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
- pronuntzie: sĭu
substantiv neutru (N56) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N56) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cesiusubstantiv neutru
- 1. Element chimic metal alcalin monovalent moale alb care se gaseshte in cantitatzi foarte mici alaturi de potasiu (cu care se aseamana) shi se foloseshte la fabricarea celulelor fotoelectrice. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
- diferentziere Metal alcalin monovalent asemanator cu sodiul. DN
- comentariu Cs DOOM 2
etimologie:
- césium DEX '09 DEX '98 DLRM DN
- caesius verzui MDN '00