2 definitzii pentru ceremonia

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ceremoniá vb. I (rar) A oficia intrun lacash de cult ◊ „Duminica dimineatza [...] peste 1000 de musulmani sau adunat la moscheea din Bucureshti. Hogea Imam [...] un fel de preot a ceremoniat rugaciunea postului Ramadan in fatza credincioshilor islamici [...]” R.l. 14 III 94 p. 9 (din ceremonie + a)

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

ceremoniá vb. ind. prez. 3 sg. shi pl. ceremoniáza

Intrare: ceremonia
verb (V211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ceremonia
  • ceremoniere
  • ceremoniat
  • ceremoniatu‑
  • ceremoniind
  • ceremoniindu‑
singular plural
  • ceremoniaza
  • ceremoniatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • ceremoniez
(sa)
  • ceremoniez
  • ceremoniam
  • ceremoniai
  • ceremoniasem
a II-a (tu)
  • ceremoniezi
(sa)
  • ceremoniezi
  • ceremoniai
  • ceremoniashi
  • ceremoniaseshi
a III-a (el, ea)
  • ceremoniaza
(sa)
  • ceremonieze
  • ceremonia
  • ceremonie
  • ceremoniase
plural I (noi)
  • ceremoniem
(sa)
  • ceremoniem
  • ceremoniam
  • ceremoniaram
  • ceremoniaseram
  • ceremoniasem
a II-a (voi)
  • ceremoniatzi
(sa)
  • ceremoniatzi
  • ceremoniatzi
  • ceremoniaratzi
  • ceremoniaseratzi
  • ceremoniasetzi
a III-a (ei, ele)
  • ceremoniaza
(sa)
  • ceremonieze
  • ceremoniau
  • ceremoniara
  • ceremoniasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)