celalalt cealalta^[1] [At: DA / V: (inv) acealalta aceealalta acelalalt acelalalt^[2] celalalt celalant celalt celalant cellalt cellant / Pl: ceilaltzi celelalte / E: cel(a) + alalt] 1 pd (Ioc acesta cestalalt) Cel mai indepartat dintre doua sau mai multe persoane care nu e vorbitorul sau persoana despre care se vorbeshte. 2 pd Persoana dintre doua sau mai multe spre care se arata. 3 pd (Adesea in corelatzie cu unul acela sau cu sine insushi) Persoana opusa mai indepartata. 4 pd Membrul mai indepartat al unei perechi. 5 pd Al doilea. 6 ad Care este mai indepartat shi diferit de un alt obiect deja mentzionat. 7 ad Care se afla in locul mai indepartat spre care se arata dupa indicarea unui obiect mai apropiat. 8 ad (Is) Lumea (sau inv vremea) cealalta Starea de dupa moarte. 9 pd (Lpl) Totzi cei din aceeashi categorie afara de unul care a fost mentzionat anterior. 10 pd Totzi cei de fatza afara de persoana care vorbeshte. 11 pd (Uneori intarit prin totzi) Cei de felul sau de seama acestuia sau acestora care au mai ramas afara de cel sau cei mentzionatzi restul Si: altzii. 12 ad Care fac parte din aceeashi categorie k persoana sau obiectul exceptat mentzionat anterior. 13 ad (K determinant al unor cuvinte care exprima o diviziune a timpului) Care este imediat urmator intervalului mentzionat. 14 pd (Inv) Acela despre care a fost vorba mai inainte sau mai sus Si: precedentul.

CÉLALALT CEÁLALTA ceilaltzi celelalte pron. dem. 1. (Fiind vorba de un grup de doua unitatzi sau de doua grupuri) Cel mai departat dintre amindoi altul decit acea care vorbeshte sau despre care se vorbeshte; al doilea. Iatzi catzelul shi dute cit e atzipit zgripsorul nostru cun ochi inchis shi cu celalalt treaz. SADOVEANU N. F. 37. Pin’ sencaltza la picior Soarelei la prinzishor Pinancaltza celalalt Soaretei la scapatat. JARNÍKBIRSEANU D. 174. Calu tzi se poticneasca Pe tine sa te trinteasca. Mina stinga Sa tzio fringa Pe cealalta sa tzio rupa! JARNÍKBIRSEANU D. 266. ◊ (Adjectival) Acolo in partea cealalta printre desishuri marunte shi intortocheate de salcii batrinul cunoshtea cotloane de girle shi albii parasite. SADOVEANU N. F. 27. 2. (La pl.) Totzi cei care sint de fatza sau care pot fi luatzi in consideratzie afara de cel sau cei amintitzi in mod special sau scoshi din discutzie. Ceilaltzi jucau nu jucau dara zina cind juca parea k natinge pamintul. ISPIRESCU L. 39. Doi [alergatori] care intrec pe ceilaltzi... primesc: cel intii un vas de argint... al doilea 500 ruble. NEGRUZZI S. I 36. Toate partzile lumii sint lantzuite intrastfel de chip k este peste putintza de a cunoashte una fara celelalte shi fara totul. BALCESCU O. II 11. ◊ (Intarit prin «tot») Pe linga ea toate celelalte... erau slute. NEGRUZZI S. I 64. ◊ (Adjectival) Chirica cum i treaba baietzilor se acatzara pe cele garduri shi se hlizea cu ceilaltzi baietzi. CREANGA P. 163. In tot timpul ospatzului sa steie numai la spatele stapinusau shi nici macar sashi ridice ochii la ceilaltzi meseni. CREANGA P. 231. Eshti o floare Ce luceshti mai viu La soare decit celelalte flori. ALECSANDRI P. I 210. ♦ (Adjectival determinind cuvinte care exprima o diviziune a timpului) Imediat urmator. Vinerea cealalta. Ziua cealalta. Forme gramaticale: gen.dat. sg. celuilalt celeilalte pl. celorlaltzi celorlalte. Variante: célalalt céealalta (CREANGA P. 96) céialaltzi célealalte (CREANGA P. 60) pron. dem. célalt (LESNEA I. 101 AGIRBICEANU S. P. 28) SHEZ. IV 171) céllalt (SADOVEANU O. VII 41 ARDELEANU 227) pron. dem. m. céelalta (EMINESCU N. 37) pron. dem. f.

CÉLALALT CEÁLALTA ceilaltzi celelalte pron. dem. 1. Cel mai departat dintre amandoi al doilea. ◊ (Adjectival) Acolo in partea cealalta printre desishuri marunte (SADOVEANU). 2. (La pl.) Totzi cei care sunt de fatza sau care pot fi luatzi in consideratzie afara de cel sau cei amintitzi in mod special sau scoshi din discutzie. ◊ (Adjectival) Nici macar sashi ridice ochii la ceilaltzi meseni (CREANGA). ♦ (Adjectival determinand cuvinte care exprima o diviziune a timpului) Imediat urmator altuia. Lumea cealalta. [Gen.dat. sg. celuilalt celeilalte gen.dat. pl. celorlaltzi celorlalte. Var.: célalalt céealalta pron. dem. célalt céllalt pron. dem. m.] Din cel + alalt.

CELALÁLT cealálta (ceiláltzi celelálte)^[1] pron. dem. 1) Cel care urmeaza sau preceda. Cealalta zi. 2) la pl. Cei ramashi dintro multzime (dupa ce a fost separata o parte). /cel + alalt

celalalt pr. altul din doi.

acelalált aceálalalta pd vz celalalt

célalalt céealalta pd vz celalalt

célalant céealanta pd vz celalalt

célalt pd vz celalalt

celalant cealanta pd vz celalalt

céllalt céealalta pd vz celalalt

céllant céealanta pd vz celalalt

CÉELALTA pron. dem. f. v. celalalt.

céllált ceálálta pron. pl. céĭláltzĭ célelálte (cel shi lalt din cel al saŭ al shi alt adica cel cel alt. Sa se observe k are doŭa accente k shi cind aĭ pronuntza cel lat cel lung. Gen. céluĭlált céleĭlálte célorláltzĭ célorlálte). Altu din doĭ urmatoru din doĭ. Vechĭ shi álalt (adica alalt allalt). Rar shi urit celalalt celalalt sh. a.

célalalt pr. m. adj. pr. m. g.d. céluilalt pl. céilaltzi (cei) g.d. célorlaltzi; f. ceálalta g.d. céleilalte pl. célelalte g.d. célorlalte

célalalt pr. m. g.d. céluilalt; pl. céilaltzi (sil. cei) g.d. célorlaltzi; f. sg. ceálalta g.d. céleilalte; pl. célelalte g.d. célorlalte

celalalt

celalalt m. cealalta f. celuilalt m. gen. celeilalte f. gen.; ceilaltzi m. pl. celelalte f. pl. celorlaltzi m. gen. pl. celorlalte f. gen. pl.

cealalta v. celalalt corectata

cealalta

CÉLALALT pron. adj. 1. pron. adj. (pop.) alalalt. (A venit shi ~; ~ om.) 2. pron. v. altul.

CELALALT^[1] pron. adj. 1. pron. adj. (pop.) alalalt. (A venit shi ~; ~ om.) 2. pron. altul. (Cind unul cind ~.)

INSOTZIREA CELORLALTE CATEGORII DE AVIATZIE procedeu de actziune folosit de aviatzia de vanatoare care consta in acoperirea formatziilor celorlalte categorii de aviatzie impotriva atacurilor aviatziei de vanatoare inamice prin zborul intrun dispozitiv de lupta comun. Acest procedeu se poate executa incepand de la decolare pe tot timpul zborului sau pe anumite sectoare de traiect. Modul de insotzire shi realizarea dispozitivului de lupta comun sunt stabilite de comandantzii unitatzilor de aviatzie insotzite shi insotzitoare pe baza unui plan intocmit pe timpul pregatirii misiunii de lupta.

AUDIATUR ET ALTERA PARS (AUDI ALTERAM PARTEM) (lat.) sa fie ascultata shi cealalta parte Seneca „Medeea” act. II scena 2 199. O judecata dreapta cere ascultarea argumentelor ambelor partzi.

CAETERA DESIDERANTUR (DESUNT) (lat.) celelalte sunt de dorit (lipsesc) Mentziune pe o lucrare considerata incompleta.

L’AMOR CHE MOVE IL SOLE E L’ALTRE STELLE (it.) iubirea... mishca Soarele shi celelalte stele Dante „Paradisul” 33 145. Proslavirea puterii universale a iubirii.

Audiatur et altera pars sau Audi alteram partem (lat. „Sa fie ascultata shi cealalta parte” sau „Asculta shi cealalta parte”). Filozoful shi scriitorul Seneca care a trait pe vremea imparatului roman Nero a folosit aceste cuvinte in tragedia sa Medeea (act. II sc. 2). Expresia a avut mai intii un caracter judiciar in scopul audierii ambelor partzi in proces. Cu timpul semnificatzia sa extins aplicinduse pina astazi la orice neintzelegere la orice conilict in sensul k trebuie ascultate toate partzile in litigiu pentru a putea judeca temeinic shi fara partinire. LIT.

a intoarce (pe cineva) pe partea cealalta expr. a bate foarte rau (pe cineva).

a trimite pe cineva pe lumea cealalta expr. a omori a asasina.