CATÁLPA s.f. Arbore cu frunze foarte mari și cu flori dispuse în ciorchini, originar din America de Nord. [< fr., engl. catalpa < cuv. din arhipelagul Carolinelor].

bignónia sf [At: DN³ / E: fr bignonia] (Bot) Arbore decorativ cu frunze mari, în formă de inimă, și flori albe, originar din America sau Asia.

CATÁLPA s. art. (BOT.; Catalpa bignonioides) bignonia (art.).

CATALPA s. art. (BOT.; Catalpa bignonioides) bignonia (art.).

BIGNÓNIA s. art. (BOT.; Catalpa bignonioides) catalpa (art.).

CATALPA (< fr.) s. f. Gen de arbori ornamentali, originari din America de Nord, Cuba, China, de c. 10-30 m înălțime, foarte decorativi prin abundența florilor albe sau gălbui, prin mărimea frunzelor ovale sau lobate și lungimea capsulelor (35-45 cm). În România s-a aclimatizat Catalpa bignonioides, numită, impropriu, castan japonez.

CATALPA Scop., CATALPA, fam. Bignoniaceae. Gen originar din America de N, Cuba, China, Tibet, 8-12 specii, arbori, 10-30 m înălțime, coroană piramidală, larg- rotundă sau largă, ritidom în plăci groase, plăci subțiri sau brăzdat. Frunze întregi sau lobate, simple, opuse și verticilate, mari, cordat-ovate, la bază cordiforme, digitat- nervate. înflorește vara. Flori hermafrodite, de culoare albicioasă sau gălbuie, dispuse în panicule dese și late, terminale, caliciul adînc-bilobat, corola albă, în partea internă cu pete brunii-roșii și cu două macule galbene, campanulată, cu tubul oblic, se împarte în două labiuri, unul superior mai scurt, bilobat, și unul inferior, trilobat, ceva mai mare, ovar bilocular. Fructul, capsulă, îngust-cilindrică, lungă, dehiscentă, cu semințe numeroase, plane, oblongi, aripate-în ambele părți și peri mătăsoși la extremități.