opțiuni

5 definiții pentru carnefice

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

carnéfice sm [At: DN3 / Pl: nct / E: it carnefice] (Liv; rar) Călău.

CARNÉFICE s.m. (Liv.) Călău, gâde. [< it. carnefice].

CARNÉFICE s. m. călău, gâde. (< it. cornefice[1])

  1. Etimon corect ortografiat este carnefice — Ladislau Strifler

CARNÉFICE m. livr. Persoană care execută osândiții la moarte. /<fr. carnefice[1]

  1. Etimonul provine din italiană, nu din franceză. Nu am găsit înregistrare a acestui cuvânt în dicționarele de limbă franceză. — Ladislau Strifler

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

carnéfice s. m., pl. carnéfici

Intrare: carnefice
substantiv masculin (M51)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • carnefice
  • carneficele
plural
  • carnefici
  • carneficii
genitiv-dativ singular
  • carnefice
  • carneficelui
plural
  • carnefici
  • carneficilor
vocativ singular —
plural —