3 definitzii pentru cararea

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

carareá sf [At: TEODORESCU P. P. 478 / Pl: ~ele / E: carare + ea] 12 (Rar; shhp) Cararuie (12).

CARAREÁ cararele s. f. Cararusha. Tu pinzuca mea. Sa te faci o cararea Sa ma duc la sora mea So aduc la maica mea. RETEGANUL P. IV 67. Frunza verde mieshunea Hai doamne mariata SHtiu ascunsa cararea Printre stinci strimta vilcea Sa nu simta pasarea. TEODORESCU P. P. 478.

CARAREÁ cararele s. f. Cararuie. Din carare + suf. ea.

Intrare: cararea
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cararea
  • carareaua
plural
  • cararele
  • cararelele
genitiv-dativ singular
  • cararele
  • cararelei
plural
  • cararele
  • cararelelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

cararea, cararelesubstantiv feminin

  • 1. Cararuie, cararusha. DLRLC DLRM
    • format_quote Tu pinzuca mea Sa te faci o cararea Sa ma duc la sora mea So aduc la maica mea. RETEGANUL P. IV 67. DLRLC
    • format_quote Frunza verde micshunea Hai doamne mariata SHtiu ascunsa cararea Printre stinci strimta vilcea Sa nu simta pasarea. TEODORESCU P. P. 478. DLRLC
etimologie:
  • carare + sufix ea. DLRM

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.